Anul 2023 a fost plin de evenimente, anunțuri, avertismente, acorduri și statistici relevante în ceea ce privește sustenabilitatea și tranziția către o economie verde.
Echipa Pagina de sustenabilitate și Sustenabil a urmărit în fiecare zi cât mai multe subiecte relevante pentru a ține cititorii la curent. Acum, dintre subiectele anului 2023 ne-am uitat mai mult la evenimente decât la statistici și am selectat o listă de 50 de evenimente internaționale pe care le considerăm relevante.
Lista cuprinde evenimente sociale, politice sau de business și acoperă subiectele relevante așa cum le-am văzut noi. Dacă am ratat o parte din evenimentele pe care le considerați relevante, ne puteți scrie în secțiunea de comentarii.
1. Cel mai fierbinte an, era fierberii globale
Anul 2023 a fost declarat în mod oficial cel mai fierbinte an din istorie, lună după lună doborând record după record, atât la nivel punctual, în mai multe țări, cât și la nivel global.
În 2023, ONU a anunțat că epoca încălzirii globale a luat sfârșit, întrucât a sosit era fierberii globale.
Valurile de caniculă din acest an au făcut ravagii în mai multe părți de pe glob, iar oamenii de știință au dovedit că aceste valuri de caniculă ar fi fost mai puțin probabile în lipsa crizei climatice declanșată de oameni.
2. Acorduri și acorduri la COP28
Finalul anului 2023 a adus summitul climatic COP28, care a avut loc în Emiratele Arabe Unite. Acest summit trebuia să reprezinte un moment de cotitură în ceea ce privește reducerea poluării și premisele evoluției crizei climatice.
Summitul a adus mai mult acorduri, inclusiv unul pentru finanțarea mecanismului de pierderi și daune prin care națiunile bogate trebuie să sprijine tranziția și să despăgubească țările sărace.
Însă acordul cel mare, cel care trebuia să anunțe finalul erei combustibililor fosili, a fost diluat la presiunea marilor producători de petrol și a ajuns să menționeze doar vag o îndepărtare de la combustibilii fosili. Chiar și acest deznodământ este unul istoric, dar va fi el suficient?
3. Protestele din Bangladesh
Sute de fabrici de confecții din Bangladesh au fost închise temporar în noiembrie din cauza unor proteste masive la care au participat mii de angajați din sectorul textil, care au cerut majorarea salariilor și condiții mai bune de lucru.
Printre acestea fabricile unor branduri precum Levi’s, Zara și H&M și ale altor jucători din industria de fast-fashion. În Bangladesh există 3.500 de fabrici care lucrează pentru mărci occidentale.
4. Primul zbor cu SAF
Compania Virgin Atlantic a operat în luna noiembrie primul zbor transatlantic efectuat de un avion comercial alimentat integral cu combustibil „sustenabil”, cunoscut drept SAF.
Zborul de la Londra la New York a fost menit să demonstreze viabilitatea SAF. Acest tip de combustibil este privit cu speranță de industrie, dar oamenii de știință și activiștii de mediu sunt sceptici.
5. Un Euro 7 diluat
Consiliul și Parlamentul European au ajuns în decembrie la un acord provizoriu cu privire la standardele Euro 7, dar ambițiile pentru acesta au fost diluate la presiunea mediului privat.
Practic, acordul va menține limitele Euro 6 pentru autoturisme și camionete, dar va reduce limitele de emisii pentru autobuze și camioane. De asemenea, introduce limite pentru poluarea cauzate de uzura cauciucurilor.
6. Energie din fuziune nucleară
Oamenii de știință din SUA au anunțat în vara acestui an că au obținut pentru a doua oară un câștig net de energie din reacția de fuziune nucleară.
Prima dată când a avut loc evenimentul istoric a fost în decembrie 2022. Fuziunea nucleară este privită ca o potențială sursă de energie sigură, curată și aproape nelimitată.
7. Avântul Chinei
China a instalat în 2023 de două ori mai multe capacități de energie verde decât SUA și Europa la un loc, pe fondul unei ambiții a chinezilor de a-și accelera diversificarea mixului energetic.
Per total, investițiile în proiecte eoliene și solare din China sunt estimate la 140 de miliarde de dolari pentru anul 2023.
8. Start la granița de carbon
Uniunea Europeană a implementat în 2023 prima etapă a mecanismului de ajustare a carbonului la frontieră (CBAM), prin care vrea să taxeze emisiile de dioxid de carbon pentru oțel, ciment și alte produse.
În primă fază, mecanismul presupune doar o raportare a emisiilor, urmând să se traducă ulterior în taxarea acestor emisii.
9. Ultimul avertisment
Oamenii de știință au lansat un „ultim avertisment” cu privire la criza climatică, în luna martie, în condițiile în care creșterea emisiilor de gaze cu efect de seră împinge lumea în pragul unor daune irevocabie pe care doar o acțiune rapidă și drastică le poate evita.
Grupul interguvernamental IPCC a prezentat în 2023 cel de-al șaselea raport al său de evaluare. Sute de oameni de știință au petrecut opt ani pentru a compila această analiză.
În mii de pagini, raportul dezvoltă un mesaj dur: acționați acum, altfel va fi prea târziu!
10. Descurajarea protestelor
Experții în drepturile omului și activiștii de mediu au tras un semnal de alarmă în octombrie cu privire la un val de arestări în rândul activiștilor de mediu reuniți la diferite proteste de-a lungul continentului.
În Germania, Franța, Italia, Suedia, Olanda și Marea Britanie, autoritățile au început să facă arestări în masă la protestele climatice, în timp ce se pregătesc diferite legi care vor să sperie protestatarii și să îi catalogheze drept huligani, sabotori sau eco-teroriști.
Un activist de mediu de la Just Stop Oil a fost condamnat la șase luni de închisoare în luna decembrie pentru că a participat la un marș pașnic pe baza unei noi legi.
11. Un semnal de la cel mai mare fond suveran
Fondul suveran de investiții al Norvegiei, cel mai mare fond de profil, a anunțat în luna septembrie că înăsprește exigențele privind riscul climatic în procesul investițional.
Fondul cu active de 1,4 trilioane de dolari le solicită companiilor din portofoliu să treacă la planificarea tranziției și să stabilească indicatori de performanță pe care să îi urmărească anual.
12. Referendum climatic
Elvețienii au decis în luna iunie, printr-un referendum național, ca țara lor să ajungă la neutralitatea emisiilor de carbon până în anul 2050.
Această decizie a fost susținută prin referendum de 59,1% dintre alegători. Astfel, Elveția va fi obligată să își reducă dependența de importurile de petrol și gaze și să intensifice dezvoltarea și utilizarea unor alternative mai ecologice și mai locale.
13. Noua țintă UE pe regenerabile
Uniunea Europeană a ajuns în 2023 la un acord pentru majorarea obiectivului privind energia regenerabilă, de la 32% la 42,5% din consumul total al blocului european până în 2030.
Mai mult, statele membre sunt încurajate să facă eforturi să ajungă de fapt mai aroape de 45%.
14. Consolidarea giganților oil&gas
Marii giganți petrolieri au continuat să parieze pe un viitor care aparține combustibililor fosili și investesc zeci de miliarde de dolari pentru a cumpăra active.
În octombrie, gigantul Exxon a anunțat o tranzacție de aproape 60 de miliarde de dolari prin care va prelua grupul Pioneer Natural Resources.
La mai puțin de două săptămâni distanță, gigantul Chevron a anunțat că va cumpăra Hess Corp într-o tranzacție de 53 de miliarde de dolari.
A doua zi după anunțul Chevron, Agenția Internațională a Energiei a publicat un raport exhaustiv în care arăta că cererea de combustibili fosili va atinge un vârf până în 2030.
15. Prima conductă din Europa
Olanda a demarat în această toamnă construcția primei conducte de hidrogen din Europa, cu o lungime de 1.200 de kilometri.
Proiectul este evaluat la 1,5 miliarde de euro și din 2030 ar trebui să conecteze terminalele de import și instalațiile de producție a hidrogenului cu principalele grupuri industriale din Țările de Jos, Germania și Belgia.
16. Cu ochii după greenwashing
Autoritățile din mai multe țări ale lumii au început să se uite mai atent după greenwashing și să îl sancționeze. Tacticile de greenwashing sunt tot mai variate și se întind de la sectorul financiar până la cel alimentar sau cel de textile.
Diferite exemple pot veni de la Austrian Airlines, care a fost găsită vinovată de greenwashing, la fel ca Deutsche Bank, Shell și multe alte companii. Tendința ar putea continua, întrucât resursele pentru greenwashing par mai mari decât resursele de care dispun autoritățile pentru a identifica aceste cazuri.
17. Cel mai mare incendiu
Incendiile de pădure care au avut loc în Grecia în 2023 au fost catalogate drept „cel mai mare incendiu de vegetație” înregistrat vreodată în Uniunea Europeană.
Blocul comunitar a mobilizat aproape jumătate din divizia sa de luptă împotriva incendiilor pentru a contribui la combaterea incendiilor. Incendiile de vegetație sunt tot mai puternice în Europa și în mai multe țări din lume, pe măsură ce criza climatică își face simțite efectele.
18. Îndemn la activism
Aproape 1.500 de oameni de știință și profesori din domeniul climei au lansat un apel la finalul anului 2023 prin care îi îndeamnă pe oameni să devină activiști.
Ei spun că oamenii trebuie să ia măsuri colective pentru ca omenirea să poată evita catastrofa climatică.
„Oriunde vă aflați, deveniți un avocat sau un activist pentru climă”, arată scrisoarea, care îi încurajează pe oameni să se reunească în grupuri.
19. Centralele de apartament au fost interzise
Centralele termice de apartament care utilizează combustibili fosili vor fi interzise în Uniunea Europeană începând cu anul 2040, conform unei directive care a trecut de Parlament aproape de finalul anului.
Aceeași directivă stabilește că toate clădirile noi din UE trebuie să nu mai fie asociate cu emisii din combustibili fosili până în anul 2030.
20. Cel mai mare parc eolian offshore
Cel mai mare parc eolian offshore din lume a început să producă energie pentru prima dată în octombrie.
Parcul Dogger Bank este situat în Marea Nordului, în largul coastei Yorkshire din Marea Britanie. Abia a fost instalată și conectată la rețea prima din cele 277 de turbine planificate.
21. Restricții la consumul de apă
Mai multe țări europene au fost obligate să impună restricții la consumul de apă în acest an, iar în unele regiuni a fost declarată chiar stare de urgență.
De exemplu, Spania a introdus restricții la consumul de apă în august 2023, la scurt timp după ce Marea Britanie a introdus restricții de utilizare a apei la începutul verii.
22. Standard pentru obligațiuni verzi
În octombrie, deputații UE au aprobat un regulament care stabilește primul standard din lume pentru definirea obligațiunilor verzi – sub numele EuGB.
Standardele ar trebui să permită investitorilor să își direcționeze banii cu mai multă încredere către tehnologii și întreprinderi mai durabile.
23. Industria auto a amânat investiții verzi
Mai multe companii din industria auto au decis să amâne investiții verzi pe care le-au anunțat anterior cu mult fast, în contextul unei potențiale încetiniri a cererii pentru autovehicule.
Volkswagen a renunțat la planurile de a construi o gigafabrică pentru baterii în Europa de Est, în timp ce Ford a amânat investiții de 12 miliarde de euro în sectorul vehiculelor electrice.
24. Cei mai mari poluatori
Coca-Cola, McDonald’s și PepsiCo au fost desemnați cei mai mari poluatori cu ambalaje din Marea Britanie, conform unui raport care a analizat peste 30.000 de articole poluante individuale colectate pe o perioadă de 12 luni.
Analiza a constatat că 12 companii au fost responsabile pentru mai mult de două treimi din poluarea de brand acumulată pe parcursul anului.
Dincolo de Marea Britanie, un alt raport a arătat în 2022 că Coca-Cola, PepsiCo și Nestlé sunt cei mai mari poluatori cu plastic din întreaga lume. Raportul plasează acești trei giganți pe primele trei poziții deja de cinci ani.
25. Cel mai mare câmp de gaze
Olanda a închis în luna octombrie cel mai mare câmp de gaze din Europa în urma intensificării activității seismice în ultimii ani.
Decizia a fost luată în ciuda îngrijorărilor privind securitatea energetică generate de războiul din Ucraina. Locuitorii din apropierea uriașului sit, deschis în 1965, se plâng de mai bine de două decenii că sunt terorizați de cutremure atribuite irect operațiunilor de foraj.
26. Acord istoric pentru ecosistemele marine
ONU a adoptat în 2023 un acord istoric pentru protecția ecosistemelor marine (High Seas Treaty), după mai mult de 15 ani de discuții, inclusiv patru ani de negocieri oficiale.
Tratatul istoric stabilește un cadru legal pentru a extinde o serie de măsuri de protecție a mediului în apele internaționale, care reprezintă peste 60% din oceanele lumii.
27. Rusia a scos în afara legii ONG-uri de mediu
Rusia a scos în afara legii două dintre cele mai mari organizații din lume în 2023 și pare că rușii aderă tot mai puțin la cursa pentru combaterea crizei climatice.
În luna mai, Rusia a declarat ONG-ul Greenpeace ca fiind „indezirabil”, iar în iunie a interzis de facto activitățile WWF.
28. Reforma pieței certificatelor de carbon
Parlamentul European a adoptat în aprilie reforma sistemului UE de comercializare a certificatelor de emisii.
Reforma prevede și un calendar pentru eliminarea acordării permiselor gratuite de CO2 pe care le primesc companile.
29. Un Davos fără zăpadă
Liderii lumii s-au întâlnit la începutul anului 2023 la întâlnirea anuală de la Davos, într-un moment în care orășelul elvețian experimenta o iarnă neobișnuit de caldă. Pârtiile de schi erau acoperite parțial de vegetație uscată în loc de zăpadă.
Temele climatice au ocupat o treime din agenda oficială de discuții de la Davos, deși până în 2014 nu a existat nicio mențiune a acestora. Întâlnirea de la Davos are loc din 1971.
30. Procesul seniorilor
Peste 2.000 de femei din Elveția, cu vârsta medie 73 de ani, au dat în judecată guvernul elvețian la Curtea Europeană a Drepturilor Omului.
Ele au susținut că politicile guvernului privind schimbările climatice le încalcă dreptul la viață și sănătate. Este primul proces în care CEDO judecă un caz privind impactul schimbărilor climatice asupra drepturilor omului.
31. Lobby pentru 2035
Uniunea Europeană a ajuns în primăvară la un acord final prin care a interzis vânzările de vehicule noi cu motoare termice începând din 2035, după negocieri intense.
Acordul a fost atacat pe ultima sută de metri de statele cu interese în industria auto, ceea ce a făcut ca forma finală să fie diluată. Într-adevăr, vânzările de vehicule noi cu motoare termice sunt interzise din 2035, dar cu excepția celor alimentate cu e-combustibili.
32. Fără zboruri pe distanțe scurte
Franța a interzis în luna mai zborurile interne pe distanțe scurte pentru care există alternative cu trenul, în încercarea de a reduce emisiile de carbon.
Practic, a fost interzistă orice călătorie care poate fi făcută cu trenul în mai puțin de două ore și jumătate.
33. Sistemul din Bangladesh a cedat
Autoritățile din Bangladesh au fost forțate în luna iunie să închidă mii de unități de învățământ și să întrerupă alimentarea cu energie electrică la scară largă. Sistemul energetic a cedat în fața valului de caniculă.
Țara s-a luptat cu cel mai lung val de caniculă din ultima jumătate de secol. Temperaturile din Dhaka, capitala țării, au ajuns la aproximativ 40 de grade Celsius. Populația săracă a fost cea mai grafectată.
34. Înțelegere de 10 miliarde pentru poluare
Gigantul american 3M a ajuns în luna iunie la o înțelegere de 10,3 miliarde de dolari în SUA pentru a soluționa cererile de despăgubire legate de faptul că a poluat apa cu „substanțe chimice veșnice”, sau PFAS.
Compania 3M se confruntă cu mii de procese legate de contaminarea cu PFAS, dar nu și-a recunoscut vinovăția nici până acum.
35. Apel către mass-media
Oamnii de știință din Italia au lansat un apel către mass-media prin care le cere jurnaliștilor și organizațiilor de presă să explice mai bine cauzele schimbărilor climatice.
Apelul oamenilor de știință a fost lansat în luna iulie și a fost semnat de aproape 100 de oameni de știință italieni, printre care și Giorgio Parisi, laureat al Premiului Nobel pentru Fizică.
36. Shell dă în judecată activiști
Gigantul petrolier Shell a dat în judecată ONG-ul Greenpeace și îi cere despăgubiri de 2,1 milioane de dolari, într-o mutare neobișnuită și îngrijorătoare în care o corporație se întoarce împotriva activiștilor.
Procesul vine după ce activiștii Greenpeace au ocupat o platformă petrolieră aflată în mișcare la începutul acestui an.
Shell ar vrea chiar blocarea pe termen nelimitat a tuturor protestelor față de infrastructura sa pe mare sau în porturi, oriunde în lume.
37. Fără subvenții la vehicule electrice
România are în continuare una dintre cele mai generoase subvenții pentru achiziția de vehicule electrice, însă multe țări din Europa încep să le elimine.
Germania plănuia să renunțe la subvenții la finalul anului 2024, însă din motive de buget a renunțat abrupt în decembrie. Atât de abrupt încât producătorii s-au oferit să acopere ei costul subvenției de la stat pentru a nu-și pierde clienții pe termen scurt.
În același timp, SUA a decis să limiteze din 2024 numărul de modele de vehicule electrice care pot beneficia de „reduceri fiscale”.
Pe final de an, Franța a restructurat programul de subvenții pentru vehicule electrice și va favoriza mașinile produse în Franța și Europa, nu pe cele produse în China. Nici pentru modelul Dacia Spring nu vor mai fi acordate subvenții.
38. Acord pentru SAF în Europa
Parlamentul european și statele membre UE au ajuns la un acord de referință cu privire la utilizarea combustibilului „sustenabil” pentru aviație, în luna aprilie.
Conform acestuia, fiecare avion care decolează după un aeroport situat în Uniunea Europeană va fi obligat să funcționeze parțial pe combustibil „verde” începând cu anul 2025.
39. Încurajarea reparațiilor
Franța a lansat un program prin care acordă prime de până la 25 de euro pentru populație, prime destinate reparării articolelor de îmbrăcăminte și încălțăminte.
Începând cu luna octombrie, oamenii pot cere înapoi între 6 și 26 de euro din costul reparațiilor plătit în atelierele de croitorie sau la cizmăriile care au aderat la acest program. Guvernul a alocat un buget de 154 mil. euro pentru următorii cinci ani.
Repararea și reutilizarea sunt elemente cheie în viziunea de economie circulară și durabilitate a Europei.
40. Investigație oficială
Comisia Europeană a lansat oficial în toamna anului 2023 o investigație antisubvenție cu privire la vehiculele electrice importate din China.
Decizia a venit după ce Bruxelles-ul a constatat că o creștere a numărului de vehicule electrice puternic subvenționate reprezintă o amenințare directă pentru industria auto din UE. Inclusiv modelul Dacia Spring este produs în China, iar achizițiile sunt subvenționate prin programe de tip Rabla.
41. O nouă epocă geologică?
Oamenii de știință au propus în luna iulie ca un mic corp de apă de lângă Toronto, Canada, să fie considerat punctul zero al Antropocenului, o nouă eră geologică definită de impactul masiv și destabilizator al oamenilor asupra planetei.
Sedimentele stratificate de pe fundul lacului Crawford – pline de microplastice, de cenușă zburătoare împrăștiată de arderea petrolului și a cărbunelui și de detritusul exploziilor bombelor nucleare – ar reprezenta cel mai bun depozit de dovezi că a început un nou și dificil capitol din istoria Pământului.
42. Renault a lansat Ampere
Grupul auto Renault a lansat în 2023 divizia Ampere, o divizie dedicată ambițiilor pe care le au francezii pentru piața vehiculelor electrice.
Noua divizie Renault a atras și investitori, precum Mitsubishi Motors. Divizia Ampere va avea sediul în Franța și aproximativ 10.000 de angajați.
43. Bani pentru tranziție
Gigantul Blackstone a strâns 7,1 miliarde de dolari pentru a finanța cel mai mare fond de tranziție energetică bazat pe credit privat, conform unui anunț din luna august.
Numit BGREEN III, fondul este gestionat de platforma Blackstone Credit, gândită pentru a investi și acorda împrumuturi companiilor din domeniul energiei regenerabile și celor care sprijină tranziția energetică.
44. Primul proces climatic din Italia
În luna mai a început primul proces climatic din Italia, după ce grupurile de mediu au dat în judecată compania italiană Eni.
Activiștii de mediu acuză că Eni ar fi știut de criza climatică încă din ’70 și s-ar fi folosit de lobby și de greenwashing pentru a face presiuni pentru dezvoltarea pieței combustibilior fosili în ciuda informațiilor pe care le deținea.
45. India vrea net zero în 2070
India a anunțat la începutul anului 2023 un plan de investiții de 4,3 miliarde de dolari în tranziția și securitatea energetică a țării.
A doua cea mai populate țară din lume spune că vrea să atingă dezideratul net zero până în 2070.
46. Europa a reacționat la IRA
La finalul anului 2022, SUA a adoptat Inflation Reduction Act (IRA) și a declanșat o serie de mecanisme și de subvenții care au pus în gardă Europa și China.
Mai exact, SUA s-a pus în mișcare pentru a atrage investiții dedicate tranziției către o economie verde, ceea ce a determinat Europa să se uite mai atent în 2023 la relaxarea regulilor pentru ajutor de stat, astfel încât să țină pasul cu mutările americanilor.
47. ONG-uri care iau bani din petrol
O investigație The Guardian a scos la iveală în luna iunie că mai multe grupuri de mediu internaționale au fost finanțate cu milioane de lire sterline de la o organizație caritabilă legată de investițiile în combustibili fosili.
Grupuri precum European Climate Foundation, Carbon Tracker Initiative și WWF au primit milioane de lire sterline în donații în ultimii doi ani de la Quadrature Climate Foundation. Această fundație este legată de un investitor cu participații în peste 40 de companii de oil&gas.
48. Mai puține investiții în startup-uri verzi
Investițiile fondurilor de private equity și de venture capital în tehnologiile dedicate tranziției către o economie mai verde au scăzut cu 40% în 2023, conform unui raport care a analizat 8.000 de startup-uri.
Această evoluție a venit în contextul în care incertitudinea economică și conflictele geopolitice au afectat încrederea investitorilor.
49. O premieră pentru biodiversitate
Autoritățile din Albania au declarat Vjosa drept parc național fluvial sălbatic, în contextul în care Vjosa este unul dintre ultimele râuri sălbatice din Europa. Este primul râu sălbatic care primește statutul de parc național.
Momentul din luna martie reprezintă o victorie pentru protejarea biodiversității în Europa, întrucât Vjosa adăpostește 1.000 de specii de animale și plante.
50. Ultima grevă „școlară”
Greta Thunberg a participat în 2023 la ultima grevă „școlară”, în contextul în care a absolvit liceul.
Ea va protesta în continuare, însă manifestațiile ei nu vor mai purta numele de grevă școlară.
Greta Thunberg avea doar 15 ani când s-a așezat pentru prima dată în fața Parlamentului suedez într-o vineri din august 2018 purtând o pancartă prin care anunța „grevă școlară pentru climă”.
Surse foto: Dreamstime.com, fotografii trimise de companii
Sursa main foto:
