Compania italiană Eni se confruntă cu primul proces privind schimbările climatice din țară, grupurile de mediu susținând că societatea s-a folosit de „lobby și de „greenwashing” pentru a face presiuni pentru mai mulți combustibili fosili, deși cunoștea riscurile pe care le prezintă produsele sale încă din 1970, scrie The Guardian.
Greenpeace Italia și grupul italian de advocacy ReCommon intenționează să se bazeze pe un caz similar care vizează compania petrolieră anglo-olandeză Royal Dutch Shell în Olanda pentru a forța Eni să își reducă emisiile de carbon cu 45% până în 2030.
„Urgența de a lua măsuri împotriva crizei climatice ne-a determinat să deschidem primul proces privind clima din Italia împotriva celei mai mari companii energetice din țară”, a declarat Matteo Ceruti, avocatul reclamanților.
Acuzațiile se bazează în parte pe un studiu comandat de Eni între 1969 și 1970 de la centrul său de cercetare Isvet, care a fost împărtășit cu The Guardian de către serviciul non-profit de știri climatice DeSmog. Raportul a arătat clar că, dacă nu este controlată, creșterea consumului de combustibili fosili ar putea duce la o criză climatică în doar câteva decenii.
„[C]arbunele din atmosferă, conform unui raport recent al secretarului ONU, având în vedere utilizarea sporită a [combustibililor fosili], a crescut în ultimul secol în medie cu 10% la nivel mondial; în jurul anului 2000, această creștere ar putea ajunge la 25%, cu consecințe „catastrofale” asupra climei”, se arată în raport.
Greenpeace Italia și ReCommon au scos la iveală și un raport din 1978 realizat de compania Tecneco a Eni, care includea o proiecție a creșterii nivelului de CO2 în atmosferă până la sfârșitul secolului.
„Se presupune că, odată cu creșterea consumului de combustibili fosili, care a început odată cu Revoluția Industrială, concentrația de CO2 va ajunge la 375-400 [părți pe milion sau ppm] în anul 2000”, se arată în raport. „Această creștere este considerată de unii oameni de știință ca o posibilă problemă pe termen lung, mai ales că ar putea modifica echilibrul termic al atmosferei, ceea ce ar duce la schimbări climatice cu consecințe grave pentru biosferă.”
Această predicție s-ar dovedi a fi în linii mari exactă. Între 1970 și 2000, concentrația de CO2 din atmosfera Pământului a crescut de la 325 ppm la 371 ppm. În prezent, aceasta este de aproximativ 420 ppm.
Alte cercetări efectuate de DeSmog au arătat că revista Ecos a companiei Eni a făcut referiri repetate la schimbările climatice la sfârșitul anilor 1980 și în anii 1990 – în timp ce desfășura campanii publicitare care promovau gazul natural care încălzește planeta ca fiind un combustibil „curat”.
Eni nu a răspuns la o solicitare de comentarii cu privire la documente.
De asemenea, procesul va numi două entități guvernamentale – Ministerul Economiei și Finanțelor și banca de dezvoltare Cassa Depositi e Prestiti – pentru „influența pe care o exercită asupra Eni”, se arată în citație. Între ele, ministerul și banca dețin o treime din acțiunile deținute de guvernul italian la Eni.
Greenpeace Italia și ReCommon au anunțat acest proces în cadrul unei conferințe de presă care a avut loc marți la Roma, în ajunul adunării generale anuale a Eni. Grupurile au declarat că intenționează să depună acțiunea la tribunalul civil din Roma până la 19 mai și vor solicita ca audierile să înceapă în noiembrie.
Experții în litigii climatice spun că documentele asociate cazului Eni se adaugă la un număr tot mai mare de dovezi care arată că societățile petroliere au înțeles clar riscurile pe care le prezintă arderea produselor lor în urmă cu mai bine de o jumătate de secol, dar au ales totuși să minimalizeze pericolele și să accelereze producția de petrol și gaze.
„Aceste constatări întăresc și se adaugă la modelul constatat în cercetările anterioare: marile companii petroliere au înțeles efectele catastrofale pe care produsele lor le-ar avea asupra lumii, dar nu au avertizat publicul, și-au ascuns cunoștințele, au negat problema și au obstrucționat eforturile de a o rezolva”, a declarat Ben Franta, cercetător senior la Oxford Sustainable Law Programme. „La fel ca și alte companii producătoare de combustibili fosili, Eni ar putea fi în cele din urmă trasă la răspundere în instanță pentru acest model de înșelăciune și daune”.
Cu o capitalizare bursieră de aproape 49 de miliarde de dolari (39 de miliarde de lire sterline), Eni apare de obicei printre primele douăsprezece cele mai bogate companii petroliere din lume. În 2022, Eni a raportat un profit de 14,12 miliarde de dolari, în creștere cu 9,9 miliarde de dolari față de 2021. Compania își desfășoară activitatea în peste 60 de țări și la toate nivelurile sectorului de petrol și gaze – de la explorare și forare până la producția petrochimică.
Eni s-a clasat pe locul 24 în rândul marilor companii petroliere și de gaze la nivel mondial în ceea ce privește emisiile cumulate de dioxid de carbon și metan din 1950 până în 2018, potrivit unei analize realizate de Climate Accountability Institute.
Două cazuri de referință în domeniul climei din Țările de Jos au sporit speranțele militanților italieni că pot folosi litigiile pentru a forța companiile și guvernele să reducă rapid emisiile de carbon care încălzesc clima.
În 2019, instanța supremă olandeză a confirmat o hotărâre a unei instanțe inferioare care dădea dreptate Fundației Urgenda, un grup de mediu, și a ordonat guvernului olandez să adopte obiective mai ambițioase de reducere a emisiilor. Doi ani mai târziu, tribunalul districtual din Haga s-a pronunțat în favoarea Friends of the Earth Netherlands, Greenpeace Olanda și a altor grupuri care au dat în judecată Shell pentru a-și reduce emisiile cu 45% până în 2030. Shell a făcut apel împotriva acestei hotărâri.
Cazul italian se aseamănă, de asemenea, cu numărul tot mai mare de procese pentru fraudă de consum împotriva marilor companii petroliere intentate de state, orașe și municipalități din SUA. În aprilie, Curtea Supremă a respins apelurile depuse de Exxon Mobil, Chevron și Suncor Energy pentru a muta cinci dintre aceste cazuri de la instanțele de stat la cele federale.
În aprilie 2020, autoritatea italiană pentru concurență a anunțat că a amendat Eni cu aproximativ 5,5 milioane de dolari pentru că a indus în eroare consumatorii cu afirmații „verzi” într-o campanie publicitară pentru motorină. Anul trecut, grupuri de mediu au depus o plângere la Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică, un organism interguvernamental, susținând că planurile Eni de a crește producția de petrol contravin obiectivului său de a atinge zero emisii nete până în 2050. Acest caz este încă în curs de soluționare.
