Primul tratat internațional din lume pentru protejarea mărilor internaționale urmează să fie adoptat luni la Națiunile Unite, un acord istoric de mediu menit să protejeze ecosistemele îndepărtate vitale pentru omenire, potrivit AFP.
„Va fi o realizare uriașă, pe care am sărbătorit-o deja odată cu finalizarea textului în luna martie. Dar adoptarea formalizează acest lucru și stabilește cu adevărat calea pentru următorii pași”, a declarat pentru AFP Liz Karan, de la ONG-ul Pew Charitable Trusts, pentru AFP.
Tratatul istoric va stabili un cadru legal pentru a extinde o serie de măsuri de protecție a mediului în apele internaționale, care reprezintă peste 60% din oceanele lumii.
După mai mult de 15 ani de discuții, inclusiv patru ani de negocieri oficiale, statele membre ale ONU au ajuns în cele din urmă la un acord asupra textului tratatului în luna martie, după o avalanșă de discuții finale maraton.
Textul, înghețat de atunci, a fost analizat de către avocații și traducătorii ONU pentru a se asigura că se potrivește în cele șase limbi oficiale ale organismului.
„Oceanele sănătoase, de la apele de coastă până la apele îndepărtate din largul mării și zonele de mare adâncime, sunt parte integrantă a sănătății, bunăstării și supraviețuirii oamenilor”, a notat un grup de oameni de știință în revista The Lancet.
Oamenii de știință au realizat din ce în ce mai mult importanța oceanelor, care produc cea mai mare parte a oxigenului pe care îl respirăm, limitează schimbările climatice prin absorbția de CO2 și găzduiesc zone bogate în biodiversitate, adesea la nivel microscopic.
Însă, având în vedere că o mare parte din oceanele lumii se află în afara zonelor economice exclusive ale fiecărei țări și, prin urmare, în afara jurisdicției unui singur stat, asigurarea protecției așa-numitei „mări înalte” necesită cooperare internațională.
Rezervații marine
Rezultatul este că acestea au fost mult timp ignorate în multe dintre luptele pentru mediu, deoarece atenția s-a concentrat asupra zonelor de coastă și asupra câtorva specii emblematice.
Un instrument cheie al tratatului va fi capacitatea de a crea zone marine protejate în apele internaționale.
În prezent, doar aproximativ 1% din marea liberă este protejată prin orice fel de măsuri de conservare.
Tratatul este considerat crucial pentru ca țările să protejeze 30% din oceanele și teritoriile lumii până în 2030, așa cum au convenit guvernele lumii într-un acord istoric separat încheiat la Montreal în decembrie.
Dacă tratatul va fi adoptat, „atunci va începe cursa pentru ratificare”, iar obiectivul de 30% „va rămâne la îndemână”, a declarat Chris Thorne de la Greenpeace.
Tratatul, cunoscut oficial sub numele de Tratatul privind „Biodiversitatea în afara jurisdicției naționale” sau BBNJ, introduce, de asemenea, cerințe privind realizarea de studii de impact asupra mediului pentru activitățile propuse a fi desfășurate în apele internaționale.
Aceste activități, deși nu sunt enumerate în text, ar include orice, de la pescuit și transport maritim până la activități mai controversate, cum ar fi exploatarea minieră la mare adâncime sau chiar programe de geoinginerie menite să combată încălzirea globală.
Tratatul stabilește, de asemenea, principiile de împărțire a beneficiilor legate de „resursele genetice marine” (MGR) colectate prin cercetare științifică în apele internaționale – un punct de blocaj care aproape că a făcut să deraieze negocierile de ultimă oră din martie.
Țările în curs de dezvoltare, care de multe ori nu au bani pentru a finanța astfel de expediții, au luptat pentru drepturi de împărțire a beneficiilor, sperând să nu fie lăsate în urmă de ceea ce mulți văd ca o piață viitoare uriașă în comercializarea MGR, în special de către companiile farmaceutice și cosmetice în căutarea „moleculelor miraculoase”.
Odată ce textul va fi adoptat, rămâne de văzut câte țări vor decide să se alăture.
