Elvețienii au susținut duminică un nou proiect de lege privind clima, menit să conducă țara lor cu ghețari în curs de topire către neutralitatea emisiilor de carbon până în 2050, potrivit AFP.
Matthias Huss, glaciolog elvețian de renume, care a urmărit îndeaproape declinul ghețarilor, a salutat într-un mesaj pe Twitter „semnalul puternic” transmis prin votul de duminică, declarându-se „foarte fericit că argumentele științei climei au fost ascultate”.
Parlamentarul Valerie Piller Carrard, membră a Partidului Socialist, a sărbătorit votul ca fiind „un pas important pentru generațiile viitoare”.
Un procent de 59,1% dintre alegători au susținut noua lege, care va impune Elveției să își reducă dependența de importurile de petrol și gaze și să intensifice dezvoltarea și utilizarea unor alternative mai ecologice și mai locale.
De asemenea, alegătorii au susținut, în cadrul unui al doilea referendum, adoptarea unei rate minime globale de impozitare de 15% pentru corporațiile multinaționale, cu 78,5% în favoarea acesteia.
Participarea la referendumuri a fost de aproximativ 42%.
Sondajele de opinie recente au indicat un sprijin puternic, dar în scădere, pentru proiectul de lege privind clima, în contextul unei campanii privind penuria de energie electrică și ruina economică, condusă de Partidul Popular Elvețian (SVP), singurul partid elvețian de dreapta populist care se opune proiectului de lege privind clima.
Susținătorii au declarat că legea este necesară pentru a asigura securitatea și independența energetică și pentru a contribui la abordarea ravagiilor provocate de schimbările climatice – evidențiate de topirea ghețarilor din Alpii elvețieni. Aceștia au pierdut o treime din volumul lor de gheață între 2001 și 2022.
Alternative prietenoase cu clima
Energia a fost mult timp o problemă delicată în Elveția. Elveția importă aproximativ trei sferturi din energia sa, tot petrolul și gazele naturale consumate provenind din străinătate.
Îngrijorările legate de dependența Elveției de sursele externe de energie s-au amplificat de când invazia Rusiei în Ucraina a pus sub semnul întrebării accesul Elveției la o mare parte din energia străină pe care o folosește.
Inițial, activiștii pentru climă au vrut să facă presiuni pentru interzicerea totală a consumului de petrol și gaze naturale în Elveția până în 2050.
Dar guvernul a respins ideea unei interdicții, elaborând în schimb o contrapropunere care include alte elemente din așa-numita Inițiativă a activiștilor pentru ghețari.
Textul promite un sprijin financiar de două miliarde de franci elvețieni (2,2 miliarde de dolari) pe parcursul unui deceniu pentru a promova înlocuirea sistemelor de încălzire cu gaz sau petrol cu alternative ecologice, precum și un ajutor pentru a împinge întreprinderile spre inovații ecologice.
Aproape toate partidele importante din Elveția au susținut proiectul de lege, cu excepția UDC – cel mai mare partid din țară – care a declanșat referendumul împotriva a ceea ce a catalogat drept „legea risipei de energie electrică”.
Partidul a avertizat că obiectivul legii de a atinge neutralitatea climatică în doar un sfert de secol ar însemna, de fapt, interzicerea combustibililor fosili, ceea ce, potrivit acestuia, ar amenința accesul la energie și ar duce la creșterea facturilor de electricitate ale gospodăriilor.
SVP și-a exprimat duminică dezamăgirea, șeful de campanie Michael Graber insistând pentru cotidianul elvețian 20 Minutes că „proiectul de lege pentru adoptarea acestei legi va fi prezentat mult mai târziu”.
Colegul său, Kevin Grangier, a declarat că rezultatul nu trebuie văzut ca un eșec pentru SVP, „ci mai degrabă ca un eșec pentru buzunarul (elvețian)”.
UDC, care în urmă cu doar doi ani a reușit să blocheze o lege similară care ar fi limitat emisiile de gaze cu efect de seră, a subliniat, de asemenea, că sprijinul pentru noul proiect de lege privind clima a fost inegal.
Sprijinul a fost mult mai redus în regiunile rurale – șapte din cele 26 de cantoane au votat împotriva legii – unde există îngrijorări cu privire la turbinele eoliene care acoperă peisajele și la impactul pe care îl va avea asupra mobilității accesul tot mai redus la combustibilii fosili.
Între timp, sprijinul a fost deosebit de puternic în zonele urbane, cum ar fi Geneva, unde aproape 75 la sută dintre alegători au susținut legea.
Majorarea impozitului pe profit
Sprijinul a fost mult mai uniform la cel de-al doilea referendum privind creșterea ratei de impozitare pentru marile întreprinderi, toate cantoanele fiind în favoarea acestei măsuri.
Ministrul de finanțe, Karin Keller-Sutter, a salutat „rata foarte mare de acceptare” a planului de modificare a Constituției pentru ca Elveția să poată adera la acordul internațional.
Acordul, condus de Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE), prevede o rată minimă globală de impozitare a multinaționalelor de 15%.
În cazul în care Elveția nu ar fi aderat, a subliniat ea, risca să piardă venituri semnificative, deoarece alte țări ar putea aplica impozite suplimentare obligatorii pentru marile corporații cu sediul pe teritoriul său.
Până în prezent, multe cantoane au impus unele dintre cele mai mici rate de impozitare a societăților comerciale din lume, în ceea ce au declarat adesea că este necesar pentru a atrage întreprinderile în fața salariilor ridicate și a costurilor de localizare.
Guvernul elvețian va începe să impună noul impozit de anul viitor – și estimează că veniturile suplimentare ar putea fi cuprinse între 1,0 și 2,5 miliarde de franci elvețieni numai în primul an.
