Economia României a crescut de aproximativ șapte ori în ultimii 30 de ani dacă ne raportăm la PIB-ul care a crescut de la 37,6 la peste 270 de miliarde de euro. Totuși, creșterea economică a fost resimțită diferit de români, generând discrepanțe majore între românii care câștigă cei mai bine și cei care se luptă cu sărăcia.
O lume mai sustenabilă nu poate fi una marcată de inegalități, însă datele arată că România are cea mai ridicată pondere a populației supusă riscului de sărăcie și excluziune socială din Uniunea Europeană, situându-se la 34%, conform Economedia.
Pentru comparație, Bulgaria se află pe locul doi cu 32%, urmată de Grecia și Spania, ambele cu 28%. La polul opus se află Finlanda cu 14%, Slovenia cu 13% și Cehia cu 11%.
În tot acest context, în 2020 mai puțin de 3% din totalul românilor care lucrează în economia locală câștigau un salariu net lunar de peste 6.000 de lei net, potrivit ZF. Printre altele, aceștia lucrează în principal în IT, asigurări sau în industria tutunului.
De cealaltă parte, aproape 1 din 3 români încasează salariul minim pe economie, în comparație cu un nivel de mai puțin de 1 din 10 români în anul 2010, conform informațiilor citate de Mediafax.
În aceeași Românie, circa 1 din 20 de români se confruntă cu foametea, potrivit Global Hunger Index, care arată că în 2022 procentul celor care se află în această situație se situează aproape de 5%.
Situația pare că se îmbunătățește dacă privim această situație în timp, în contextul în care procentul românilor care experimentează foametea era la 5,1% în 2014, la 5,8% în 2007, respectiv la 7,9% în anul 2000.
Dar 1 din 20 de români înseamnă în continuare o pondere importantă, iar criza costului de trai care a lovit puternic economia globală în 2022 s-ar putea traduce prin câțiva pași în spate.
La nivel global, o cercetare Oxfam arată că din cauza sărăciei corelate cu inflația și cu efectele crizei climatice 48 de milioane de persoane suferă de foamete acută la nivel global, în creștere de la 21 de milioane de persoane în 2016.
Într-adevăr, acest studiu se referă la țări precum Somalia, Haiti, Kenya, Afganistan sau Madagascar, dar criza costului de trai este un fenomen real și în țări precum România.
Un raport publicat de Programul de Dezvoltare al Organizației Națiunilor Unite arată că această criză a costului de trai împinge încă 71 de milioane de oameni din cele mai sărace țări ale lumii înspre pragul de sărăcie extremă.
Un alt tip de sărăcie pe care o cunosc românii este așa-numita sărăcie energetică. Trei din zece gospodării din România au ajuns în sărăcie energetică în 2020, după ce au cheltuit peste 10% din venituri doar pe facturile la energie, procentul crescând de la 27,4% în 2019 la 33% în 2020, conform unei analize publicate de Observatorul Român al Sărăciei Energetice (ORSE).
În același timp, ORSE spune că aproape două din zece gospodării, adică un procent de 19%, suferă de ceea ce se numește „sărăcie energetică ascunsă”, fiind nevoite să își reducă mult consumul din cauza veniturilor mici. Acest procent a crescut față de 16% în anul anterior.
Este interesant de știut că un studiu publicat în 2022 subliniază modul în care combaterea inegalității s-ar putea dovedi un factor decisiv în combaterea crizei climatice.
