Photo 132805206 © Ungureanu Vadim | Dreamstime.com

Ziua Națională a României. 11 capitole din drumul României spre sustenabilitate. Unde suntem, ce avem de făcut și cu ce provocări ne confruntăm?

România a înregistrat progrese economice majore în ultimii 30 de ani, întrucât PIB-ul țării a crescut de patru ori, populația a intrat într-un proces accelerat de urbanizare, salariile sunt mai mari, iar accesul la produse și servicii este mai facil.

Totuși, România anului 2022 trebuie mai mult ca niciodată să gândească dezvoltarea economică în tandem cu ceea ce înseamnă dezvoltare durabilă, cu accent pe eficientizarea utilizării resurselor și pe o distribuție mai echitabilă a bunăstării.

Mai mult sau mai puțin, țintele pentru un viitor mai sustenabil au fost deja stabilite pentru România în cadrul unor evenimente istorice precum Acordul de la Paris sau în cadrul planurilor agreate la nivel european de statele membre.

Însă pentru a ști cum vom atinge aceste ținte trebuie să știm unde ne aflăm astăzi, iar progresul și impactul măsurilor implementate trebuie monitorizate constant, cu atenție.

În acest context, echipa Pagina de sustenabilitate a pregătit de Ziua Națională a României un proiect care își propune să ofere 11 unghiuri diferite din care poate fi privită realitatea românească atunci când vine vorba de sustenabilitate.

Mixul energetic: cu ce se mișcă, încălzește și alimentează România?

Criza energetică izbucnită anul trecut a redesenat rutele de comerț mondial cu produse energetice. România își asigură, în mare parte, consumul din producție proprie – fie că vorbim de gaze, electricitate și petrol. Însă, cum arată de fapt mixul energetic național? Ce rol joacă energia regenerabilă și ce ne rezervă viitorul?

Imaginea agriculturii românești în mijlocul crizei climatice

România are o suprafață agricolă totală de aproximativ 12,5 milioane de hectare, din care datele INS arată că în 2021 suprafața cultivată cu principalele culturi s-a ridicat la 8,26 de milioane de hectare. Uniunea Europeană vrea ca 25% din suprafețele agricole să fie cultivate în sistem ecologic până în anul 2030, însă România abia a atins câteva procente. Ce va însemna sustenabilitatea în sectorul agricol românesc?

O treime din suprafața României este acoperită de păduri, mult sub media europeană

Statistic, suprafața împădurită a României a crescut constant în ultimii ani. Însă avansurile au fost cel mult modice și nu înseamnă că România are, în realitate, păduri mai multe sau mai dese. În plus, replantarea acestora nu ține pasul cu volumul defrișărilor. Cum își poate proteja țara noastră pădurile? Ce ar putea însemna PNRR-ul pentru păduri?

Egalitatea de gen în România: ce s-a schimbat și ce a rămas în urmă

La conducerea companiilor românești se află astăzi mai multe femei ca oricând, dar sunt plătite mai prost decât bărbații care au job-uri similare, cu același nivel de responsabilitate. Diferența salarială dintre femei și bărbați este într-adevăr mai scăzută în România decât media înregistrată la nivelul Uniunii Europene. În acest context, de ce suntem pe ultimele locuri în clasamentul comunitar privind egalitatea de gen?

Peste 20% dintre mașinile înmatriculate în România anul acesta sunt electrice

Într-un an în care numărul total al mașinilor nou-înmatriculate a crescut cu puțin peste 8%, avansul pe sectorul electric și full hybrid a avut o creștere de peste 176% în primele zece luni ale anului față de aceeași perioadă din 2021. Comparativ, numărul mașinilor pe benzină nou-înmatriculate a crescut cu puțin peste 5%. Ce perspective are parcul auto din România?

Educația și sănătatea – cum stă România când vine vorba de „eternele priorități”

Educația și sănătatea au fost promovate constant în România drept priorități, însă trei decenii și sute de politicieni care au trecut prin guvernele ce s-au aflat la conducerea țării nu au reușit încă să folosească fondurile guvernamentale și banii europeni pentru a se asigura că aceste două infrastructuri de bază nu lasă pe nimeni în urmă. Ce putem face?

Cât mâncăm, cât aruncăm?

Risipa alimentară din România se traduce anual prin 2,5 milioane de tone de mâncare, ceea ce înseamnă că fiecare român este responsabil în medie de 70 de kilograme de mâncare care ajunge la gunoi. În același timp, circa 1 din 20 de români se confruntă cu foametea, potrivit Global Hunger Index, care arată că în 2022 procentul celor care se află în această situație se situează aproape de 5%. Cum vom găsi echilibrul?

Pe cine am lăsat în urmă?

Economia României a crescut de aproximativ șapte ori în ultimii 30 de ani dacă ne raportăm la PIB-ul care a crescut de la 37,6 la peste 270 de miliarde de euro. Totuși, creșterea economică a fost resimțită diferit de români, generând discrepanțe majore între românii care câștigă cei mai bine și cei care se luptă cu sărăcia. De ce nu se bucură toți românii de o viață mai bună?

Sustenabilitatea în imobiliare: țara cu cei mai mulți proprietari începe să fie tot mai interesată de construcțiile durabile

România rămâne țara cu cel mai ridicat grad de homeownership din Uniunea Europeană. Cele mai recente statistici publicate de Eurostat confirmă că peste 96% din populația țării locuiește în apartamente și case pe care le deține. Noutatea, însă, este că tot mai mulți români sunt interesați de sustenabilitatea imobilelor pe care le cumpără.

Cum ne raportăm la realitate: câte companii din România publică rapoarte de sustenabilitate și de ce contează?

În data de 28 noiembrie 2022, Uniunea Europeană a adoptat o nouă directivă de raportare pentru companii, cunoscută sub numele de CSRD (Corporate Sustainabiliy Reporting Directive), care vine cu reglementări ce se vor aplica etapizat între 2024 și 2028. Această nouă serie de reglementări va extinde domeniul de aplicare al cerințelor de raportare, incluzând astfel noi companii, precum toate societățile mari și societățile cotate la bursă, cu excepția microîntreprinderilor listate.

Obligațiuni verzi de peste 1,2 miliarde de lei, vândute de companii românești pe BVB în 2022

Nevoia de a accelera investițiile în sustenabilitate a determinat mai multe grupuri bancare și companii să emită obligațiuni verzi, un produs financiar care le permite să atragă finanțare de pe piețele de capital exclusiv pentru dezvoltarea unor proiecte „verzi”, fie că vorbim de energie regenerabilă, agricultură, soluții inteligente de mobilitate, reciclare sau educație. 

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Captcha *