România are o suprafață agricolă totală de aproximativ 12,5 milioane de hectare, din care datele INS arată că în 2021 suprafața cultivată cu principalele culturi s-a ridicat la 8,26 de milioane de hectare.
Dolj, Constanța, Galați, Călărași și Teleorman se află în topul județelor după cele mai mari suprafețe cultivate, iar la polul opus pot fi regăsite județele Bistrița-Năsăud, Hunedoara, Harghita și Maramureș.
În contextul Uniunii Europene, România a fost locul patru la culturile de grâu, locul întâi la cele de porumb și de floarea soarelui, respectiv locul patru la rapiță, locul trei la soia sau locul șase la cartofi, conform EuropaFM.
Contribuția agriculturii la PIB în 2021 a fost de circa 4,4% în 2021, potrivit Economedia, iar România a înregistrat anul trecut o producție record de cereale, de aproximativ 30 de milioane de tone de cereale.
Agricultura ecologică
Uniunea Europeană vrea ca 25% din suprafețele agricole ale blocului european să fie cultivate în sistem de agricultură ecologică până în anul 2030, iar cifrele arată că în România acest procent se ridică doar la aproximativ 3%, potrivit informațiilor citate de ZF.
De altfel, fermierii ar trebui să fie motivați să treacă la agricultură în sistem ecologic prin faptul că subvențiile la hectar sunt mai mari pentru această categorie, iar prețurile de vânzare pentru mărfuri pot fi mai mari cu 30-40%.
Datele de la Ministerul Agriculturii arată că în 2021 România avea 12.231 de operatori certificați în agricultura ecologică, în creștere față de 10.210 în 2020 sau 3.155 de operatori în 2010.
Totuși, vârful a fost înregistrat în anul 2012, când erau 15.544 de operatori certificați, iar numărul lor a scăzut treptat de la acel moment până în anul 2017 când a început iar să crească. O astfel de evoluție este de cele mai multe ori încetinită de modificările legislative și de mutările politice.
Când vine vorba despre suprafața totală din agricultura ecologică, aceasta se situează la peste 578.000 de hectare în 2021, în creștere de la peste 468.000 de hectare în 2020 sau de la peste 182.000 de hectare în 2010.
Are România vreo șansă să atingă ținta de 25% agricultură ecologică până în 2030? La acest moment, agricultura ecologică reprezintă 3-4% dacă este raportată la suprafața agricoltă totală din România, ceea ce înseamnă că drumul este unul lung.
În același timp, dacă suprafețele cultivate în sistem ecologic sunt raportate la suprafețele agricole cultivate, nu la cele totale, procentul pentru anul 2021 se ridică la aproape 7%.
Criza climatică
Dacă anul 2021 a adus producții record în agricultura românească, anul 2022 a fost unul ceva mai complicat, marcat de inflație, prețuri mai mari la inputuri și chiar de o secetă pedologică, care se datorează și efectelor crizei climatice.
Suprafața totală afectată de secetă în acest an era de peste 1 milion de hectare la începutul lunii noiembrie, potrivit Economedia. Principalele culturi de primăvară care au fost afectate sunt porumbul, floarea soarelui și soia, iar principalele culturi de toamnă afectate sunt grâul, orzul, orzoaica, ovăzul și secara.
Această evoluție a scos la iveală nevoia pentru sisteme de irigații, care să țină în viață culturile atunci când agricultura este lovită de secetă. Potrivit ZF, România a irigat doar 300.000 de hectare în 2022, adică doar 6% din suprafața cultivată cu cereale.
Totuși, modul în care statul sau companiile gândesc astăzi un sistem de irigații trebuie să țină cont și de faptul că apa este o resursă limitată. De aceea, unii producători agricoli apelează la soluții de irigații mobile.
O altă practică agricolă mai sustenabilă care își face loc din ce în ce mai mult în România este cea a agriculturii no-till, care se referă la o tehnică agricolă unde pământul nu mai întors, iar cultivarea se face într-un mod care perturbă mai puțin terenul.
Agricultura verticală este o altă modalitate de a practica agricultură care capătă mai mult avânt în România, odată cu anunțul companiilor Kaufland și Ultragreens de a inaugura prima fermă de agricultură verticală din România.
Amprenta la sol a unei unități de agricultură verticală este mult mai redusă. Spre exemplu, ferma Ultragreens oferă o suprafață de cultivare de 1.250 mp, cu o amprentă la sol de doar 180 mp. Mai mult, consumul de apă este cu 95% mai redus față de agricultura tradițională.
There are 2 comments