La conducerea companiilor românești se află astăzi mai multe femei ca oricând, dar sunt plătite mai prost decât bărbații care au job-uri similare, cu același nivel de responsabilitate. Diferența salarială dintre femei și bărbați este într-adevăr mai scăzută în România decât media înregistrată la nivelul Uniunii Europene. Cu toate acestea, suntem pe ultimele locuri în clasamentul comunitar privind egalitatea de gen. Iar asta pentru că, în continuare, femeile din România nu sunt reprezentate la nivelul puterii politice, ceea ce se reflectă în lipsa unor strategii coerente și coordonate pentru promovarea egalității de gen.
Doar 17% dintre parlamentarii români sunt femei. Comparativ, în Parlamentul European, ponderea femeilor se ridică la aproape 39%. Domeniul puterii este semnalat drept cel mai problematic atunci când vine vorba despre egalitate de șanse în România.
Institutul European pentru Egalitate de Șanse între Femei și Bărbați (EIGE), înființat la nivelul Uniunii Europene în 2010 și subordonat Consiliului European și Parlamentului European, monitorizează o serie lungă de indici în funcție de care calculează anual Indicele Egalității de Șanse.
În cea mai recentă ediție, din 2022, România ocupă penultimul loc, la fel ca în 2010, când a fost realizat prima dată acest clasament. Dintr-un punctaj total de 100 de puncte, țara noastră a obținut doar 53,7.
Media europeană a acestui punctaj a fost de 68,6 , campionii egalității de șanse fiind Suedia (83,9), Danemarca (77,8) și Olanda (77,3). La coada clasamentului se află România, al cărei punctaj a fost mai ridicat doar față de Grecia (53,4).
Scorul României s-a ridicat cu doar 2,9 puncte în ultimii 12 ani, iar avansurile se datorează în mare parte creșterilor salariale obținute de femei în acest interval. În celelalte domenii, însă, nu s-au înregistrat îmbunătățiri, ci mai degrabă regrese, notează EIGE.
Spre exemplu, în politică, cu precădere în sfera factorilor decizionali din economie, România obține doar 17,8 puncte din 100. Față de 2019 (adică ultimul an din mandatul parlamentar precedent), reprezentarea femeilor a scăzut de la 19% la 17% din numărul total de parlamentari.
62% dintre companiile listate la BVB au femei în consiliile de administrație
Domeniul privat recuperează decalajul mult mai rapid. Ponderea femeilor aflate în poziții de conducere în companii românești a crescut constant în ultimii ani. În 62% dintre companiile listate la Bursa de Valori București (BVB) există cel puțin o femeie cu o funcție de conducere, arată studiul „Women on Boards”, realizat în 2022 de compania de consultanță Deloitte în parteneriat cu organizația Professional Women’s Network Romania. Astfel, procentul acestora a crescut cu cel puțin 20% față de nivelul din 2015.
Însă statisticile rămân departe de a fi echilibrate. Chiar și cu acest avans, ponderea totală a femeilor aflate în consilii de administrație ale companiilor listate la BVB este de 20% din total. Parlamentul European a adoptat chiar luna trecută (noiembrie 2022) o rezoluție care obligă companiile să crească acest procent la 40% până în 2026. În plus, doar 9,5% dintre companiile analizate aveau o femeie în fruntea consiliului de administrație.
Ponderea femeilor în piața muncii trebuie să crească
Pentru a avea o privire corectă de ansamblu, să ne uităm la statisticile UE privind piața muncii. Aproape jumătate dintre toți angajații din UE sunt femei (46%). Însă numărul bărbaților aflați în funcții manageriale este aproape dublu față de cel al femeilor. Astfel, dintre cele aproximativ 9,5 milioane de joburi manageriale din UE, 6,2 milioane sunt ocupate de bărbați (adică mai bine de 65%), arată cele mai recente date publicate de Eurostat.
Mai mult, ponderea femeilor-manageri a crescut cu doar 4% față de nivelul anului 2002, adică prima dată când Eurostat a început să strângă aceste date.
În România, 37% dintre funcțiile manageriale sunt ocupate de femei, conform aceleiași surse. Ocupăm a opta poziție în acest clasament, la egalitate cu Finlanda.
Diferențele salariale dintre bărbați și femei în România sunt, de asemenea, un capitol la care ne situăm mai bine decât alte țări europene. Astfel, dacă media UE arată că femeile câștigă cu 13% mai puțin decât bărbații, wage gap-ul din România este de doar 2,4%, arată datele Eurostat.
Incluziunea femeilor pe piața muncii este însă o problemă cu rădăcini mult mai adânci. În 2020, femeile reprezentau 52,4% din populația României. Cu toate acestea, doar 45,5% din populația activă pe piața muncii era reprezentată de femei, conform unui studiu publicat anul trecut de Syndex România.
Femeile neangajate sunt dependente financiar de membrii familiei care lucrează și au venituri, iar această asimetrie se perpetuează în comunitățile din care fac parte de-a lungul mai multor generații.
Însă a gândi că aceste femei nu muncesc este o prejudecată. Munca domestică neremunerată este unul dintre domeniile în care România are un decalaj grav între bărbați și femei, care afectează negativ și alți indicatori ai egalității de șanse, precum timpul liber și cel dedicat educației. Aproximativ 75% din toate activitățile care țin de îngrijirea unei gospodării sunt realizate de femei, arată datele Ministerului Muncii, citate în Strategia Națională pentru Promovarea Egalității de Șanse.
Egalitatea de gen, argument pentru investiții în infrastructură în PNRR
Acest argument a fost folosit de Guvernul României inclusiv în Planul Național de Redresare și Reziliență, motivând că, în cazul societății românești, investițiile în modernizarea și extinderea rețelei de canalizare în zonele rurale are și o componentă de gen, pentru că femeile sunt cele responsabile cu alimentarea gospodăriei cu apă în lipsa canalizării.
Alte inițiative pentru egalitatea de șanse între femei și bărbați incluse în PNRR vizează impunerea unei cote de 50% de participare a femeilor la programe de formare, instruire și alfabetizare digitală, construirea unor centre comunitare în zonele rurale marginalizate care să asigure servicii sociale pentru femeile din aceste comunități și creșterea numărului de copii care merg la școală, pentru ca mamele să fie libere să lucreze.
La nivel comunitar, UE s-a angajat să livreze până în 2025 una dintre cele mai ambițioase strategii de egalitate de șanse, fiind printre principalele obiective anunțate de Ursula von der Leyen la preluarea mandatului de la președinția Comisiei Europene, ca parte a programului „Uniunea Egalității”.
Unul dintre primii pași în acest sens s-a produs în martie 2021, când Comisia a publicat o propunere privind obligarea companiilor să transparentizeze nivelul salarizării pentru femei și bărbați.
În noiembrie 2022, Parlamentul European a adoptat o rezoluție care cere companiilor ca, până în 2026, componența consiliilor de administrație să fie ocupată în proporție de cel puțin 40% de genul subreprezentat la nivel de conducere – adică într-o companie în care directorii sunt preponderent bărbați, consiliul va fi obligat să aibă cel puțin 40% femei.
