Photo 30303873 © Snicol24 | Dreamstime.com

Ziua Națională a României. Sustenabilitatea în imobiliare: țara cu cei mai mulți proprietari începe să fie tot mai interesată de construcțiile durabile

România rămâne țara cu cel mai ridicat grad de homeownership din Uniunea Europeană. Cele mai recente statistici publicate de Eurostat confirmă că peste 96% din populația țării locuiește în apartamente și case pe care le deține. Noutatea, însă, este că tot mai mulți români sunt interesați de sustenabilitatea imobilelor pe care le cumpără. Tendința se reflectă în numărul în creștere de proiecte imobiliare care caută certificări de sustenabilitate. 

În 2020, în România existau 183 de clădiri certificate internațional drept sustenabile, dintre care 98 erau clădiri noi, conform datelor citate de FinancialIntelligence. Statistici mai recente încă nu au fost publicate, însă faptul că sustenabilitatea a devenit un criteriu tot mai important în imobiliare reiese și din eforturile făcute de dezvoltatorii imobiliari pentru a construi clădiri cu o amprentă de carbon cât mai scăzută. 

Ce înseamnă sustenabilitatea în imobiliare?

Concret, ce înseamnă un imobil sustenabil? Primul aspect pe care trebuie să-l analizăm este eficiența energetică – factor esențial în general, dar a cărui importanță a devenit și mai evidentă în contextul crizei energetice mondiale care a dus la scumpirea electricității și a gazelor naturale. 

Toate construcțiile noi din România sunt acum obligate prin lege să aibă eficiență energetică A. Problema la acest capitol este faptul că România are unul dintre cele mai îmbătrânite fonduri locative din Europa, iar pentru eficientizarea energetică a acestora costurile sunt însemnate. În cazul unui bloc vechi, este nevoie de anvelopare exterioară a imobilului. Aceste lucrări au fost suportate, în cele mai dese cazuri, de administrația publică sau asociațiile de proprietari. O variantă pentru proprietarii de apartamente vechi care locuiesc în blocuri neanvelopate este termoizolarea pe interior a pereților. Cheltuielile sunt mai reduse, însă sistemul nu este la fel de eficient. 

Felul în care este alimentat imobilul cu energie este la fel de important. De aceea, multe proiecte imobiliare sustenabile sunt proiectate cu panouri solare pe acoperișuri. Recent, dezvoltatorul imobiliar Genesis Properties a instalat o mie de panouri fotovoltaice pe clădirile din parcul de birouri Novo Park din Nordul Capitalei. 

Apoi, durata de viață a construcției este un criteriu după care se măsoară sustenabilitatea. Cu cât materialele folosite sunt mai rezistente, clădirea va rezista mai bine în timp și va putea fi folosită mai mulți ani. Cu cât construim mai puțin și mai durabil, cu atât vom reduce poluarea rezultată din șantiere. 

Reconvertirea clădirilor le asigură o „viață” mai lungă

În strânsă legătură cu durata de viață este și abilitatea proiectului de a fi transformat, pe parcursul anilor, într-un imobil cu destinații multiple. Poate că o clădire proiectată inițial drept office building va ajunge, peste ani, bloc de locuințe. Sau invers. Capacitatea de a reconverti astfel de clădiri reprezintă un atu considerabil în timp. Să ne gândim doar la felul în care s-a schimbat piața clădirilor de birouri în ultimii doi ani în întreaga lume, după ce carantina a dus la adoptarea într-un ritm fără precedent a sistemelor de lucru remote sau hibrid. Multe companii au continuat în sistemul work from home și după ridicarea restricțiilor și multe clădiri de birouri au rămas goale sau ocupate doar parțial. 

În septembrie 2020, dezvoltatorul One United Properties a ales să transforme un turn de birouri într-un bloc rezidențial, în contextul acestor schimbări. Unul dintre cele două turnuri din proiectul One Verdi Park din Capitală urma să fie o clădire de birouri, însă pandemia a determinat principalul client cu care dezvoltatorul negocia preluarea birourilor să renunțe la investiție. Astfel, One United a decis să ridice ambele clădiri cu scop rezidențial, după cum a declarat unul dintre cofondatorii companiei pentru ZF. 

Vezi aici 11 capitole din drumul României spre sustenabilitate. Unde suntem, ce avem de făcut și cu ce provocări ne confruntăm?

Schimbarea destinației unei clădiri trebuie însă avută în vedere încă din faza de proiectare. Tot în timpul pandemiei a existat o dezbatere cu privire la inițiativa unor companii private de a pune temporar la dispoziția autorităților (sau, în cazul unora, de a dona complet) sediile nefolosite pentru a fi transformate în spital. Această variantă este practic imposibil de pus în aplicare – holurile clădirilor de birouri sunt prea înguste pentru a permite accesul cu tărgi, lifturile nu pot fi lărgite, sistemele electrice gândite pentru open space-uri nu ar face față nevoilor unui spital. În schimb, dacă arhitecții și proiectanții iau în calcul mai multe destinații pentru o clădire atunci când o proiectează, ea va rezista mai bine în timp și va fi mai ușor de vândut sau închiriat. 

Cum se poate reduce poluare din șantiere

Însă adevărata provocare constă în reducerea poluării din sectorul construcțiilor. Poate că nu asociem acest sector cu poluarea, însă construcțiile sunt tradițional unul dintre principalii poluatori la nivel mondial. Tot imobilele sustenabile reprezintă soluția pe termen lung – cu cât o clădire este mai durabilă, cu atât nevoia de a construi alta nouă poate fi amânată. 

Sectorul construcțiilor „înghite” aproximativ 36% din consumul mondial de energie, conform datelor Agenției Internaționale pentru Energie (EIA) și produce aproape 40% din emisiile de dioxid de carbon la nivel mondial, arată datele ONU citate de Environment Journal

O soluție imediată este reciclarea materialelor de construcție de la clădirile vechi. Deși practica poate părea contraintuitivă, a folosi materii prime de la clădiri dărâmate nu prezintă niciun risc pentru siguranța și durabilitatea clădirii noi, cât timp materialele folosite sunt calitative și consolidate în proiectul nou. 

Deja, mai multe țări au început să introducă legi care impun cote pentru astfel de materiale reciclate în sectorul construcțiilor. Spre exemplu, toate proiectele publice de infrastructură din Olanda vor fi obligatoriu gândite în logica economiei circulare, bazată pe reciclarea materialelor de la construcțiile vechi dărâmate. Proiectele care nu respectă acest principiu vor fi automat excluse de la licitațiile publice. 

Apoi, diversificarea surselor de energie folosită pe șantiere către resurse regenerabile este esențială. Tot mai multe companii de construcții au început să-și monteze propriile panouri fotovoltaice pentru a se alimenta. 

Vezi aici 11 capitole din drumul României spre sustenabilitate. Unde suntem, ce avem de făcut și cu ce provocări ne confruntăm?

There are 2 comments

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Captcha *