Criza energetică izbucnită anul trecut a redesenat rutele de comerț mondial cu produse energetice. România își asigură, în mare parte, consumul din producție proprie – fie că vorbim de gaze, electricitate și petrol.
După ce prețul petrolului ajunsese la cote negative din cauza scăderii abrupte a consumului în timpul perioadelor de carantină, în prima jumătate a anului 2020, piața energiei mondiale s-a dezechilibrat atât de puternic încât, la final de 2021, am început să resimțim deja efectele unui șoc inflaționist pe toate principalele produse energetice – de la petrol și gaze la cărbune și electricitate.
Izbucnirea războiului din Ucraina și rata galopantă a inflației au acutizat această criză mondială, ceea ce a dus la o răsturnare fără precedent a rutelor de comerț internațional. Doar câteva exemple: Norvegia a devenit principalul furnizor de gaze naturale al Uniunii Europene, detronând Rusia, iar UE a devenit cel mai mare client de gaze naturale din SUA, cu ajutorul transporturilor transatlantice de LNG (gaz natural lichefiat). China, cel mai mare consumator mondial de cărbune, a renunțat să mai importe minereuri din Australia, principalul său furnizor, din cauza tensiunilor generate de discuțiile privind o anchetă internațională cu privire la modalitatea în care s-a extins virusul Covid-19.
Toate aceste schimbări s-au produs după un alt șoc: 2020 a fost anul în care consumul mondial de energie a scăzut mai abrupt decât oricând în istorie. Toate acestea au acționat cumulat, întocmai ca o furtună perfectă, iar scumpirile din energie sunt principalul factor care alimentează creșterea ratei inflației în toate colțurile lumii.
În cazul României, existența resurselor proprii, aflate deja în exploatare, a permis ca sistemul național să nu aibă o dependență însemnată de importuri, deși acestea au crescut constant în ultimii ani.
România a folosit anul trecut energie primară care totalizează 33.755,8 mii tone echivalent petrol, înregistrând o creștere de 6,8% față de 2020, conform datelor centralizate de Institutul Național de Statistică. Resursele de energie primară includ toate sursele de energie, de la cele fosile la nuclear și regenerabile. Unitatea de măsură folosită pentru armonizare este tona echivalent petrol (TEP), care în principiu este egală cu energia degajată prin arderea unei tone de petrol.
Față de 2020, România a consumat anul trecut cu 15,7% mai mult cărbune, cu 3% mai puțin petrol și cu aproape 12% mai multe gaze naturale. Energia regenerabilă a avut o creștere de 2,1%.
Piața gazelor: importurile continuă să crească
Anual, România consumă în jur de 11 miliarde de metri cubi de gaze naturale. Aproape 20% din această cantitate este reprezentată de importuri, conform datelor compilate din rapoartele lunare publicate de Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE). Ponderea importurilor în consumul național era, înainte de 2018, mai redusă de 10%. Deși consumul nu a crescut substanțial de atunci, o serie de modificări legislative (în frunte cu OUG 114/2018) au descurajat, pentru doi ani, marile companii energetice să investească în producție, fiind mai avantajos să apeleze la importuri.
Cu toate acestea, consumul de gaze al României este așteptat să crească în următorii ani, atrag atenția specialiștii, având în vedere că rețeaua națională de gaze a fost extinsă semnificativ, în special în localitățile mici din sudul țării, care înainte se alimentau cu butelii.
O soluție ar putea veni din largul Mării Negre. În 2022, România a extras pentru prima dată gaze offshore, extrase de sub apă și injectate în rețeaua națională de gaze. Primul zăcământ exploatat aparține grupului Black Sea Oil and Gas (BSOG), un joint venture deținut de Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare și fondul american de investiții Carlyle. atunci când va ajunge la vârful de producție, adică la aproximativ doi ani de la demararea exploatării, perimetrul de aici va putea furniza în jur de un miliard de metri cubi de gaze anual, conform estimărilor proprii.
În total, zăcămintele de gaze offshore ale României sunt estimate la aproximativ 100 de miliarde de metri cubi, însă cea mai mare parte a acestora se află în perimetrul de mare adâncime Neptune Deep. Condițiile de exploatare de aici sunt dificile și, prin urmare, costurile de producție cresc exponențial.
Electricitate: hidro și nuclear rămân principalele surse, dar regenerabilele cresc în mix
În România s-a observat o schimbare și pe piața energiei electrice în ultimii ani.
Consumul național a crescut cu 4,2% anul trecut față de 2020, o evoluție firească în contextul stopării activității din timpul pandemiei. Astfel, consumul total a ajuns, anul trecut, la 55,7 miliarde de kWh, adică în ușoară creștere și față de 2019, înainte de izbucnirea pandemiei, conform datelor publicate de INS, arată o analiză CursDeGuvernare.
Producția națională a înregistrat o creștere mai mare față de 2020, de 5,3%, dar avansul se explică mai degrabă prin efectul de bază – producția de electricitate a fost redusă drastic în 2020 tocmai pentru că nu exista cerere din partea industriei în timpul carantinei. Astfel, cei 59 de milarde kWh de electricitate produși în 2021 reprezintă un nivel mai scăzut față de producția de electricitate din 2019.
Ceea ce a crescut însă surprinzător a fost comerțul internațional. Față de 2019, exporturile de electricitate ale României au crescut în 2021 cu 64%, în timp ce importurile au fost mai mari cu 58,8% în același interval.
Pentru că energia electrică nu poate fi stocată și având în vedere că, pe parcursului anului și chiar al unei zile există oscilații semnificative de consum, mixul energetic din care se produce electricitatea variază. Pe 29 noiembrie, spre exemplu, energia eoliană a înlocuit-o pe cea hidro, pentru câteva ore, drept principala sursă. Aceste schimbări pot fi urmărite în timp real pe site-ul Transelectrica, compania națională de transport al energiei electrice.
Totuși, când tragem linie la finalul unui an, cea mai mare parte a electricității produse în România este hidro și nucleară. Conform celor mai recente date publicate de ANRE, în 2021 aproape 31% din electricitate a fost hidro și 19% a fost nucleară, urmate de gaze și cărbune, fiecare dintre cele două hidrocarburi furnizând câte 18% din totalul producției de energie electrică. Energia eoliană a acoperit 12% din producție de electricitate, iar restul de 2% a fost asigurat din păcură, biomasă și energie solară.
Termoficare: cărbunele revine în preferințe, după scumpirea gazelor
Termoficarea reprezintă al doilea mare consumator de cărbune din România, după producția de electricitate. ANRE nu furnizează date defalcate privind resursele minerale pe care centralele le folosesc pentru a încălzi caloriferele românilor. Ultimii ani au adus însă un avans al gazelor naturale în acest sector, pe fondul țintelor de mediu pe care România s-a angajat să le atingă în cadrul UE. Totuși, din cauza crizei din ultimul an, mai multe țări comunitare au renunțat la aceste ținte, inclusiv Germania. Deja, mai multe agenții publice regionale de termoficare au anunțat că vor crește cantitatea de cărbune folosit față de anii trecuți, pe fondul scumpirii gazelor naturale.
Cele mai recente date publicate de Institutul Național de Statistică arată că, în 2021, producția de cărbune a României a crescut cu 16,5% față de 2020, în timp ce importurile de cărbune au crescut cu 10,7% în același interval.
La finalul lui 2021, sistemul public centralizat de termoficare număra 1,095 milioane de clienți, din care aproape 11.000 erau operatori economici, aproape 2.500 erau instituții publice și restul (1,082 milioane) erau gospodării (apartamente și case), conform datelor publicate de ANRE. Aceștia sunt alimentați de 615 centrale termice (CT) și 17 centrale de cogenerare (CET) la nivel național. Puterea totală instalată în acestea se ridică la peste 7.500 de MW.
Petrol: importuri duble față de producția națională
Producția națională de țiței a fost în 2021 cu 4% mai scăzută față de 2020, iar importurile de țiței au scăzut în același interval cu aproape 2%, în linie cu scăderea înregistrată în consum (de aproximativ 3%).
Criza energetică mondială a afectat în plin sectorul petrolier în România, acesta fiind unul dintre capitolele în care importurile au depășit producția națională. Practic, în 2021 România a importat o cantitate mai mult decât dublă de țiței față de cea produsă aici.
Anul trecut, parcul auto din România număra în jur de șapte milioane de mașini, conform datelor furnizate de Registrul Auto Român, arată o analiză Economedia.
There are 2 comments