România e pe primul loc în UE când vine vorba despre femei în poziții executive, cu 34%, iar candidații de sex feminin se evidențiază în piața muncii prin abilități native și stabilitate, în comparație cu candidatul masculin, după cum arată o analiză a platformei de recrutare BestJobs.
Profilul candidatului feminin pe piața muncii se caracterizează prin prudență, întrucât femeile aplică în general la joburi unde gradul de potrivire este de peste 70%. Principalele activități dominate de femei sunt Medicina, Educația, HR-ul și Marketingul
Aproape 54% dintre candidații BestJobs sunt femei. Cu toate acestea, rata de ocupare a forței de muncă este în continuare mai ridicată în rândul candidaților de gen masculin atât la nivel național, cât și la nivelul statelor membre ale Uniunii Europene.
În România, ponderea femeilor din totalul persoanelor încadrate pe piața muncii este de 46,4%, potrivit datelor Agenției Naționale pentru Ocuparea Forței de Muncă. Mai mult, în luna decembrie 2022, rata şomajului pentru persoanele adulte (25-74 ani) a fost estimată la 4,4% (4,1% în cazul femeilor şi 4,6% al bărbaţilor), potrivit datelor INS.
La conducerea companiilor românești se află astăzi mai multe femei ca oricând, dar sunt plătite mai prost decât bărbații care au joburi similare, cu același nivel de responsabilitate.
Diferența salarială dintre femei și bărbați este într-adevăr mai scăzută în România decât media înregistrată la nivelul Uniunii Europene. Cu toate acestea, suntem pe ultimele locuri în clasamentul comunitar privind egalitatea de gen.
Iar asta pentru că, în continuare, femeile din România nu sunt reprezentate la nivelul puterii politice, ceea ce se reflectă în lipsa unor strategii coerente și coordonate pentru promovarea egalității de gen.
Să ne uităm mai atent la wage gap
În ceea ce privește ideea că România era în 2022 pe penultimul loc în UE la nivelul decalajului salarial dintre bărbați și femei, Astfel, dacă media UE arată că femeile câștigă cu 13% mai puțin decât bărbații, wage gap-ul din România este de doar 2,4%, arată datele Eurostat.
Însă incluziunea femeilor pe piața muncii este o problemă cu rădăcini mult mai adânci. În 2020, femeile reprezentau 52,4% din populația României. Cu toate acestea, doar 45,5% din populația activă pe piața muncii era reprezentată de femei, conform unui studiu publicat anul trecut de Syndex România.
Acest wage gap de doar 2,4% era la 3,3% cu un an înainte, iar pe acele date consultanții de la PwC România au concluzionat că decalajul real se ridică de fapt la 23%.
ANALIZĂ. Egalitatea de gen în România: ce s-a schimbat și ce a rămas în urmă
„Iată de ce s-a format deja percepția că România și, în general, țările din spațiul ex-comunist nu au probleme de echitate salarială și incluziune, pentru că, istoric, femeile au fost încadrate în câmpul muncii cot la cot cu bărbații de câteva zeci de ani. Există, însă, câteva motive care ne fac să privim cu scepticism aceste statistici:
- Rata de participare a femeilor din România la piața muncii este tot printre cele mai mici din UE (~55%), existând o corelație dovedită între ponderea de femei angajate și decalajul salarial. Acolo unde procentul femeilor active pe piața muncii este mic, de obicei, participarea se datorează categoriilor educate, cu potențial de câștig salarial mai mare, ceea ce influențează media.
- Sectorul public (care reprezintă aproximativ un sfert din populația angajată a României) este dominat de femei, atât numeric, cât și din punct de vedere salarial, fiind unul dintre puținele sectoare cu decalaj negativ (femeile câștigă, în medie, mai mult decât bărbații).
- Ponderea foarte mare a angajaților plătiți cu salariul minim pe economie, care <<egalizează>>, cel puțin pe hârtie, salariile, nefiind cunoscute câștigurile reale”, au explicat consultanții PwC România.
Cu aceste rezerve, aceștia au analizat decalajul salarial pe baza datelor din studiile salariale efectuate de PwC, care include companii private, medii sau mari, multinaționale sau locale, având peste 250.000 de angajați.
„Folosind aceeași metodologie de calcul, rezultatul este radical diferit, respectiv avem un decalaj mediu de 23,3% în favoarea bărbaților, în ceea ce privește salariul de bază, și un decalaj de peste 30% în ceea ce privește bonusurile. Explicația constă în distribuția salariilor pe intervale statistice. Studiul nostru include circa 60% femei și 40% bărbați, dar în cuartila inferioară (sfertul cu cele mai mici salarii) sunt peste 70% femei, ceea ce înseamnă că acestea tind să ocupe mai degrabă posturile slab plătite din eșantionul nostru”.
La o medie europeană a decalajului salarial de 13%, asta înseamnă că femeile au lucrat fără a fi plătite de la jumătatea lunii noiembrie până la finalul anului trecut, conform calculelor Euronews.
