Un grup al celor mai mari producători de cupru din lume a declarat că își propune să reducă la zero emisiile directe și indirecte de gaze cu efect de seră până în 2050, într-o mișcare care ar putea face sectorul mai atractiv pentru fondurile de investiții care au în vedere mediul înconjurător, scrie Reuters.
În contextul în care se preconizează că cererea de cupru se va dubla până la 50 de milioane de tone până în 2050 față de nivelul din 2020, foaia de parcurs a Asociației Internaționale a Cuprului (ICA), publicată marți, stabilește ca obiectiv pentru membrii săi reducerea emisiilor directe și indirecte cu 30% până la 40% până în 2030 și cu 70% până la 80% până în 2040, înainte de a ajunge la zero până în 2050.
Printre membri se numără BHP Group Chile’s Codelco, Glencore, Freeport-McMoRan, JX Nippon Mining & Metals Corporation din Japonia și KGHM din Polonia.
Nu există membri din China, cel mai mare producător mondial de cupru rafinat.
Producătorii de cupru intenționează să reducă emisiile directe și indirecte prin decarbonizarea alimentării cu energie, îmbunătățirea eficienței și a colectării deșeurilor. Producția de cupru din deșeuri metalice poate fi realizată în mod obișnuit prin intermediul energiei electrice, astfel încât este mai ușor de decarbonizat.
Membrii ICA vor colabora, de asemenea, cu clienții pentru a-și reduce emisiile din „domeniul de aplicare 3” cu 10% până în 2030, cu 30%-40% până în 2040 și cu 60%-70% până în 2050, a precizat ACI.
„Aceste ambiții colective arată o traiectorie clară de realizare a unor reduceri definite ale emisiilor de până la 85% până în 2050, restul urmând să fie abordat prin intermediul tehnologiilor avansate și al unei colaborări sporite”, a precizat ICA.
Emisiile produse de industria cuprului în ansamblu reprezintă 0,2% din emisiile globale de gaze cu efect de seră. În 2018, intensitatea medie a emisiilor din producția de cupru rafinat a fost de 4,6 tone de dioxid de carbon echivalent (CO2e) pe tona de cupru, în scădere cu 13,4% față de 5,4 tone de CO2e în 1990.
Având în vedere rolul cheie al cuprului în tranziția energetică și planurile „ambițioase” de decarbonizare, sectorul ar trebui să fie o investiție atractivă pentru fondurile care utilizează criterii de mediu, sociale și de guvernanță (ESG), a precizat ICA.
