Declarațiile miniștrilor G20 înainte de un summit cheie sunt „extrem de inadecvate” în ceea ce privește abordarea urgenței climatice, a declarat miercuri într-un interviu acordat AFP de către șeful ONU pentru schimbări climatice, făcând apel la o acțiune mai puternică din partea națiunilor responsabile de cea mai mare parte a poluării care încălzește planeta.
G20, care reprezintă aproximativ 85% din economia mondială și din emisiile de gaze cu efect de seră, se va reuni la New Delhi în absența liderilor Chinei și Rusiei, în timp ce invazia din Ucraina, comerțul și viitorul combustibililor fosili provoacă tensiuni.
Simon Stiell, șeful Convenției-cadru a Națiunilor Unite privind schimbările climatice, a declarat că soluțiile tehnologice sunt la îndemână pentru a limita încălzirea care declanșează deja efecte devastatoare pe tot globul.
Însă, într-un interviu acordat AFP, el a declarat că geopolitica este „factorul constrângător”, vorbind în marja Summitului african pe tema climei de la Nairobi, unde liderii au cerut o creștere uriașă a investițiilor în energiile regenerabile, reforme financiare globale și un sprijin mai mare pentru țările vulnerabile.
Summitul G20 este următorul set major de negocieri dintr-un calendar plin de reuniuni cruciale pentru acțiunile de combatere a încălzirii globale, care va culmina cu discuțiile COP28 ale ONU din Emiratele Arabe Unite, țară bogată în petrol, care vor începe în noiembrie.
Așteptările ca cele mai bogate țări din lume să facă progrese la reuniunea de două zile a G20 au fost atenuate de absența la nivel înalt a lui Xi Jinping din China, precum și a lui Vladimir Putin din Rusia.
Stiell a declarat că declarațiile blocului în perioada premergătoare summitului au fost departe de ceea ce este necesar în ceea ce privește clima.
„Comunicatele care au ieșit sunt lamentabil de inadecvate, nu vorbesc despre problemele critice care trebuie abordate de aceste 20 de țări”, a declarat el pentru AFP.
„Există în continuare evaziune și ofuscare în jurul acestor probleme cheie.”
La reuniunea miniștrilor energiei din cadrul G20 din iulie nu s-a reușit să se ajungă la un acord asupra unei foi de parcurs pentru reducerea treptată a combustibililor fosili sau să se susțină consensul științific conform căruia emisiile trebuie să atingă un nivel maxim până în 2025.
„Trimiteți un semnal puternic”
Reuniunea G20 va avea loc în momentul în care se așteaptă ca țările să primească prima lor fișă oficială de evaluare a progreselor înregistrate în ceea ce privește obiectivele climatice convenite la Paris în 2015.
În cadrul acordului de la Paris, aproape 200 de națiuni s-au angajat să limiteze încălzirea globală la „mult sub” două grade Celsius față de perioada preindustrială, de preferință la 1,5C.
Așa-numitul „bilanț global” va reitera probabil concluziile dezastruoase ale unei serii de rapoarte științifice de succes ale ONU privind clima, care subliniază răspunsul inadecvat al lumii de până acum.
„Mai sunt multe de făcut în toate domeniile”, a declarat Stiell, dar a adăugat că „sarcina răspunsului revine la 20 de țări”.
El i-a îndemnat pe liderii G20 să reflecteze asupra eșecurilor lor și „să trimită un semnal foarte puternic cu privire la angajamentul lor de a aborda schimbările climatice”.
La începutul acestei săptămâni, Fatih Birol, șeful AIE, a îndemnat SUA și China să lase deoparte diferendele și să se alinieze în privința schimbărilor climatice, declarând pentru AFP că „fracturile geopolitice” riscă să frâneze tranziția către o energie curată.
În replică, emisarul american pentru climă, John Kerry, a declarat că speră că Washingtonul și Beijingul „ar putea să se unească” în lupta împotriva încălzirii globale, deși a subliniat că cooperarea nu va fi „cu orice preț”.
Experții ONU în știința climei au declarat că emisiile trebuie reduse cu 43% în acest deceniu, iar Stiell a declarat că tehnologia necesară pentru atingerea acestui obiectiv este la îndemână – dacă țările mai bogate se implică.
Acest lucru înseamnă respectarea promisiunii de mult așteptate de a oferi 100 de miliarde de dolari pe an pentru finanțarea combaterii schimbărilor climatice până în 2020 și de a ajuta țările cele mai vulnerabile și mai puțin responsabile de încălzirea globală să facă față impactului acesteia.
Corul tot mai mare de cereri din partea națiunilor în curs de dezvoltare de reformare a Băncii Mondiale și a Fondului Monetar Internațional pentru a face față provocărilor generate de schimbările climatice poate avea loc în afara discuțiilor ONU privind clima, dar acestea sunt, de asemenea, esențiale pentru negocieri.
„Finanțele sunt totul”, a spus Stiell.
