Un sfert dintre stațiunile de schi europene vor avea zăpadă puțină în fiecare an, dacă încălzirea globală va crește cu 2 grade Celsius, potrivit unei analize cuprinzătoare, citată de The Guardian. Aceasta pune sub semnul întrebării dacă aceste stațiuni mai au un viitor pe măsură ce criza climatică se intensifică.
Studiul a luat în considerare producția de zăpadă artificială, fără de care jumătate dintre stațiuni ar avea zăpadă puțină în fiecare an la 2 grade C. Acțiunile și politicile actuale înseamnă că lumea se îndreaptă spre o încălzire globală de 2,7C.
Cercetătorii au analizat, de asemenea, impactul turismului de schi asupra climei și au constatat că înzăpezirea artificială a contribuit cu doar 2% din emisiile globale. Zborurile turistice către stațiuni și cazarea au fost principalele cauze ale emisiilor.
Potrivit studiului, în unele stațiuni din Alpi, țările nordice și Turcia, producerea artificială de zăpadă ar putea compensa deficitul de zăpadă pe măsură ce clima se încălzește. Însă este puțin probabil ca acest lucru să fie de ajutor în stațiunile din Marea Britanie și din sudul Europei, unde va deveni adesea prea cald pentru a mai produce zăpadă sau unde zăpada care poate fi produsă se va topi foarte repede.
Industria europeană a schiului, în valoare de 30 de miliarde de dolari, găzduiește 80% din stațiunile din lume, cu peste un milion de vizite de o zi pe an. Cel mai recent sezon de schi a fost unul slab, iar vremea caldă record a închis pârtiile de schi de la Chamonix, în Franța, până la Innsbruck, în Austria.
Dr. Samuel Morin, cercetător științific la Météo-France și CNRS din Toulouse și Grenoble, a declarat: „Turismul de schi este o problemă de nișă în fața schimbărilor climatice, dar din punctul de vedere al oamenilor care locuiesc în munți și trăiesc din această industrie, este foarte important să înțelegem cu adevărat în ce măsură schimbările climatice amenință această activitate și să luăm în considerare impactul pe care această activitate îl are asupra climei.”
Profesorul Paul Peeters de la Universitatea Breda din Olanda, care nu a fost implicat în cercetare, a declarat: „Studiul oferă informații detaliate pentru factorii de decizie politică, investitori și sectorul turismului, încurajându-i să se gândească din nou dacă este înțelept să mențină o dependență ridicată de turismul de iarnă în anumite zone.”
Studiul, publicat în revista Nature Climate Change, a folosit date și modele pentru a evalua stratul de zăpadă în 2.234 de stațiuni din Islanda până în Turcia în condițiile unei încălziri de 2C și 4C. În cazul extrem al temperaturii de 4C, aproape trei sferturi dintre stațiuni ar avea zăpadă puțină în fiecare an, chiar și în cazul înzăpezirii.
Zăpada slabă a fost definită ca fiind cea mai slabă acoperire de zăpadă observată în medie o dată la cinci ani între 1961 și 1990. Cercetătorii au presupus că zăpada artificială a fost folosită pentru a acoperi 50% din pârtiile de schi ale unei stațiuni, ceea ce nu este neobișnuit în stațiuni.
Cercetătorii nu au publicat date pentru fiecare stațiune din studiu, deoarece factorii locali afectează viabilitatea acestora, cum ar fi disponibilitatea altor activități turistice, cum ar fi traseele de drumeție.
Morin a declarat că, deși energia necesară pentru a crea zăpadă artificială ar putea duce la emisii de dioxid de carbon, ar putea duce la emisii globale mai mici dacă pârtiile deschise în Europa ar însemna că schiorii nu ar mai zbura pe alte continente în căutare de zăpadă.
„Obținerea unor reduceri puternice ale emisiilor de gaze cu efect de seră pentru turismul de schi va depinde în principal de reducerea masivă a amprentei de carbon a transportului și a cazării”, au concluzionat cercetătorii.
Cercetătorii au estimat că o creștere a producției de zăpadă ar crește cererea de apă în stațiuni cu aproximativ 20% în medie, cu o încălzire de 2C, ceea ce ar reprezenta o provocare în unele locuri și nu în altele.
În februarie, peste 200 de schiori profesioniști au îndemnat organismul de conducere al acestui sport să ia măsuri de combatere a schimbărilor climatice, de exemplu, prin modificarea programului de curse pentru a evita ca sportivii să fie nevoiți să traverseze Atlanticul cu avionul de mai multe ori în timpul sezonului.
