Liderii africani au cerut reducerea datoriilor pe întregul continent pentru a permite țărilor să răspundă la criza climatică, în cadrul publicării Declarației de la Nairobi, la sfârșitul primului summit african privind clima, transmite The Guardian.
Însă delegații și grupurile de campanie au criticat faptul că în cadrul evenimentului s-a pus accentul pe finanțarea combaterii schimbărilor climatice care, potrivit acestora, a fost în detrimentul unor probleme precum adaptarea și insecuritatea climatică, într-un moment în care fenomenele meteorologice extreme de pe întregul continent au perturbat mijloacele de trai, au provocat deplasări și au agravat insecuritatea alimentară.
„Multe comunități care suportă consecințele inundațiilor și secetelor din ce în ce mai frecvente, fiind în același timp expuse riscului de conflict, sunt dezamăgite că nu s-a pus mai mult accent pe asigurarea faptului că investițiile ecologice se vor reflecta asupra lor”, a declarat Nazanine Moshiri, analist pentru climă, mediu și conflicte în Africa la International Crisis Group.
Grupurile s-au opus planurilor liderilor de a extinde proiectele privind piețele de carbon pe continent, prin intermediul inițiativei africane privind piețele de carbon lansate anul trecut în cadrul Cop27.
„Primul summit african privind clima s-a încheiat cu o declarație slabă și inadecvată și [este] clar că vechile atitudini coloniale din nordul global continuă să dicteze politica climatică a Africii, impunând piețe de carbon eșuate și periculoase pe continent”, se arată într-o declarație a unei rețele a societății civile reunite sub numele de Adunarea populară africană privind clima.
„A avut loc o schimbare semnificativă în abordarea liderilor în ceea ce privește chestiunile legate de schimbările climatice”, a declarat Ali Mohamed, consilierul special al Kenyei pentru schimbările climatice, care consideră că planurile prezentate în declarație vor fi „revoluționare” și a lăudat planurile de a urmări mai agresiv investițiile private în domeniul climei.Unii lideri africani consideră că piețele de carbon vor avea un potențial economic enorm și ar putea crește fondurile pentru climă disponibile pentru continent.
Însă militanții și-au exprimat îngrijorarea cu privire la „transformarea în marfă” și la extragerea resurselor naturale ale Africii și la „spălarea ecologică” și au afirmat că proiectele permit companiilor și țărilor occidentale să continue să polueze. Aceștia au susținut că au fost marginalizați înainte și în timpul conferinței.
De asemenea, grupurile de apărare a drepturilor omului au declarat că summitul a fost o ocazie ratată de a aborda preocupările legate de drepturile omului în legătură cu proiectele de energie regenerabilă din Kenya și din alte părți ale continentului, unde instalațiile au fost asociate cu acuzații de încălcare a drepturilor, pierderea mijloacelor de trai și încălcarea drepturilor popoarelor indigene, potrivit rapoartelor Centrului de Resurse pentru Afaceri și Drepturile Omului.
„Declarația în sine este foarte tăcută în ceea ce privește drepturile omului”, a declarat Joab Okanda, consilier de advocacy pan-african al Christian Aid, care a convocat protestele comune împotriva summitului. „O tranziție energetică justă ar trebui să aibă în centru drepturile omului”.
Apelul lansat de summit pentru ca continentul să urmeze o cale de „creștere verde” a primit un sprijin larg în rândul liderilor și al grupurilor pentru climă. „Energia regenerabilă ar putea fi miracolul african, dar trebuie să facem ca acest lucru să se întâmple. Trebuie să lucrăm cu toții împreună pentru ca Africa să devină o superputere în domeniul energiei regenerabile”, a declarat António Guterres, secretarul general al ONU, în cadrul conferinței.
Emiratele Arabe Unite, țara care va găzdui următorul summit Cop28 din noiembrie, a promis 4,5 miliarde de dolari pentru a stimula energia regenerabilă pe continent. Sultan Al Jaber, președintele summitului, a declarat în cadrul reuniunii că „lumea pierde cursa pentru îndeplinirea obiectivelor privind schimbările climatice”.
