În 2022, oceanele lumii au înregistrat cea mai mare temperatură înregistrată vreodată, demonstrând astfel schimbările profunde și generalizate pe care emisiile cauzate de om le-au produs asupra climei planetei, scrie The Guardian care citează o analiză, publicată în jurnalul Advances in Atmospheric Sciences.
Mai mult de 90% din excesul de căldură captat de emisiile de gaze cu efect de seră este absorbit de oceane. Înregistrările, care încep în 1958, arată o creștere inexorabilă a temperaturii oceanelor, cu o accelerare a încălzirii după 1990.
Temperaturile de la suprafața mării au o influență majoră asupra vremii din întreaga lume. Oceanele mai fierbinți contribuie la supraîncărcarea fenomenelor meteo extreme, ducând la uragane și taifunuri mai intense și la mai multă umiditate în aer, ceea ce aduce ploi mai intense și inundații. De asemenea, apa mai caldă se extinde, ceea ce duce la creșterea nivelului mării și pune în pericol orașele de coastă.
Temperatura oceanelor este mult mai puțin afectată de variabilitatea naturală a climei decât temperatura atmosferei, ceea ce face ca oceanele să fie un indicator incontestabil al încălzirii globale.
Specialiștii estimează ca anul trecut a fost al patrulea sau al cincilea cel mai cald înregistrat în funcție de temperatura aerului la suprafață, atunci când se vor aduna datele finale. În cursul anului 2022, am asistat la al treilea eveniment La Niña consecutiv, care reprezintă faza mai rece a unui ciclu climatic neregulat centrat pe Pacific, care afectează modelele meteorologice globale. Când El Niño revine, temperaturile aerului la nivel global vor fi impulsionate și mai mult.
Echipa internațională de oameni de știință care a realizat noua analiză citată a concluzionat: „Ciclurile de energie și de apă ale Pământului au fost profund alterate din cauza emisiilor de gaze cu efect de seră cauzate de activitățile umane, determinând schimbări omniprezente în sistemul climatic al Pământului.”
Profesorul John Abraham, de la Universitatea St Thomas din Minnesota și care face parte din echipa de studiu, a declarat: „Ambele sunt de acord că: „Dacă doriți să măsurați încălzirea globală, trebuie să măsurați unde se duce încălzirea, iar peste 90% se duce în oceane. Măsurarea oceanelor este cea mai precisă modalitate de a determina cât de dezechilibrată este planeta noastră. Avem parte de fenomene meteorologice mai extreme din cauza încălzirii oceanelor, iar acest lucru are consecințe enorme în întreaga lume.”
Cercetările publicate luni de Administrația Națională Oceanică și Atmosferică a SUA au arătat că multe fenomene meteorologice extreme din 2022 au devenit mai probabile și mai intense din cauza crizei climatice, cum ar fi ploile abundente care au provocat inundații devastatoare în Ciad, Niger și Nigeria.
Măsurătorile fiabile ale temperaturii oceanelor datează din 1940, dar este probabil ca oceanele să fie acum la cea mai ridicată temperatură din ultimii 1.000 de ani și să se încălzească mai repede decât oricând în ultimii 2.000 de ani.
Analiza, publicată în jurnalul Advances in Atmospheric Sciences, a folosit date de temperatură colectate de o serie de instrumente din oceane și a combinat analize separate efectuate de echipe chineze și americane pentru a calcula conținutul de căldură al primilor 2.000 de metri, unde are loc cea mai mare parte a încălzirii.
Oceanele au absorbit cu aproximativ 10 zettajouli mai multă căldură în 2022 decât în 2021, cam cât ar fi dacă fiecare persoană de pe Pământ ar fi pus în funcțiune 40 de uscătoare de păr toată ziua, în fiecare zi.
Cercetătorii au analizat, de asemenea, salinitatea, care, împreună cu temperatura, determină densitatea apei și este un factor vital pentru circulația oceanică. Un indice al variabilității salinității în oceane a atins un nivel record în 2022, demonstrând o amplificare continuă a ciclului hidrologic global.
O altă caracteristică importantă a oceanelor este stratificarea, unde stratificarea apei în funcție de densitate devine mai puternică. Acest lucru limitează amestecul apelor mai adânci, mai reci și mai bogate în nutrienți cu apele de suprafață.
Tendința pe termen lung de creștere a stratificării a continuat în 2022, au constatat cercetătorii, cu „consecințe științifice, societale și ecologice importante”.
Una dintre consecințe, a spus Abraham, este că o amestecare mai mică în ocean înseamnă că stratul de suprafață absoarbe mai puțin dioxid de carbon din atmosferă, ceea ce crește încălzirea globală.
Cercetătorii au mai spus: „În emisfera nordică se înregistrează din ce în ce mai multe valuri de căldură și secete record, în concordanță cu încălzirea intensă a oceanelor Pacific și Atlantic la latitudini medii”.
Încălzirea oceanelor și impactul asupra fenomenelor meteorologice extreme vor crește până când omenirea va ajunge la emisii nete zero.
