Cel mai remarcabil răspuns al Europei la războiul Rusiei împotriva Ucrainei nu a constat în mobilizarea de echipamente militare și ajutoare de miliarde de euro. A fost viteza fără precedent a unei tranziții energetice care, într-un an, a eliminat aproape complet dependența de combustibilii fosili ruși, în încercarea de a sugruma sursa cheie de finanțare a mașinăriei de război a președintelui Vladimir Putin, scriu jurnaliștii de la Bloomberg.
Schimbarea a fost departe de tipul de tranziție cu prioritate pentru climă pe care Europa și-a imaginat-o pentru viitorul său pe termen lung, guvernele plătind tot ce este necesar pentru a asigura surse lichefiate de gaze naturale aduse pe nave, arzând mai mult cărbune și renunțând unele planuri de mediu în acest proces. Și a fost dureros, Europa fiind lovită anul trecut de o factură energetică de aproximativ 1.000 de miliarde de dolari, atenuată de subvenții guvernamentale de sute de miliarde de euro.
Cu toate acestea, chiar și cele mai optimiste perspective ale analiștilor și ale propriilor lideri ai blocului la începutul războiului nu au reușit să prezică cât de repede ar putea evolua Europa. În urmă cu un an, Europa a cheltuit aproximativ 1 miliard de dolari pe zi pentru a plăti gazele, petrolul și cărbunele importate din Rusia. Astăzi, plătește o mică parte din această sumă.
„Rusia ne-a șantajat amenințându-ne cu întreruperea aprovizionării cu energie”, a declarat președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, la începutul acestei luni. „Am scăpat complet de dependența noastră de combustibilii fosili ruși. A mers mult mai repede decât ne așteptam”.
Lucrurile ar fi putut fi mai rele, dacă nu ar fi fost tranziția Europei către energia curată, care a început serios cu ani în urmă. Acesta este unul dintre motivele pentru care, chiar dacă blocul a prioritizat orice sursă de energie care nu era rusă, emisiile din 2022 au scăzut ușor în loc să crească. Și a existat, de asemenea, o contribuție semnificativă din partea vremii calde – datorită schimbărilor climatice – care a redus cererea de încălzire, precum și din partea industriilor poluante care pur și simplu s-au închis pentru că nu își permiteau să plătească energia necesară pentru a funcționa.
Dar ceea ce a arătat anul trecut este că este posibil să se meargă mai departe și mai repede în ceea ce privește instalarea panourilor solare și a bateriilor, reducerea consumului de energie și înlocuirea permanentă a surselor înrădăcinate de combustibili fosili.
Instalarea panourilor solare din Europa a crescut anul trecut cu un record de 40 de gigawați, în creștere cu 35% față de 2021, la mică distanță de cel mai optimist scenariu al cercetătorilor de la BloombergNEF. Acest salt a fost determinat în principal de consumatorii care au văzut în panourile solare ieftine o modalitate de a-și reduce propriile facturi la energie. În esență, a accelerat extinderea energiei solare înainte cu câțiva ani, atingând un nivel care va fi susținut de politicile UE.
Mulți dintre cei care și-au instalat panouri solare pe acoperișuri au adăugat și o baterie. Stocarea energiei în baterii a crescut anul trecut în Europa cu un procent record de 79%, condus în mare parte de sectorul rezidențial, care a crescut cu 95%, potrivit datelor BNEF. Creșterile au avut loc chiar și în condițiile în care prețurile bateriilor au crescut pentru prima dată, ceea ce i-a determinat pe unii dezvoltatori la scară largă să își amâne investițiile.
De asemenea, energia eoliană a crescut, dar nu a reușit să egaleze proiecțiile. Inflația a frânat dezvoltarea capacităților de energia eoliană mai mult decât cea solară. Acest lucru a dus la întârzieri suplimentare față de cele existente deja pentru operațiunile de autorizare. De asemenea, au existat și obstacole de reglementare care au făcut ca implementarea să fie mai lentă decât ar fi fost posibil, potrivit lui Oliver Metcalfe, analist la BNEF. „Criza energetică a concentrat mințile politice asupra rezolvării unora dintre problemele legate de autorizare”, a spus acesta.
Ce s-a întâmplat cu combustibilii fosili?
Nici o expansiune a energiei regenerabile nu ar fi fost vreodată suficientă pentru a înlocui atât de repede petrolul, gazele și cărbunele din Rusia. Timp de ani de zile, Europa a importat în mod convenabil cantități mari de gaze naturale prin intermediul conductelor legate de zăcămintele rusești. Gazul ieftin prin conducte a menținut mult timp prețurile energiei la un nivel scăzut și a înlocuit centralele electrice pe bază de cărbune mai poluante. Dar invazia a schimbat această situație peste noapte.
În timp ce avioanele rusești aruncau bombe deasupra Ucrainei în iulie 2022, compania de stat Gazprom PJSC a comprimat livrările de gaze prin conducte care treceau pe sub Marea Baltică sau prin Belarus și Ucraina. Inițial, acest lucru s-a făcut sub pretextul unei întrețineri complicate de sancțiunile occidentale. Până în vară, livrările prin gazoductele din Marea Baltică au devenit nule după ce o serie de explozii le-au lăsat inutilizabile.
Până la sfârșitul anului 2022, gazul rusesc trimis direct în Europa prin conducte a scăzut cu 75% față de anul precedent – și, după aproape două luni din 2023, nu există niciun semn de creștere a importurilor.
Accelerarea renunțării la combustibilii fosili este o prioritate pentru legiuitorii UE, care sunt atât de încrezători în atingerea obiectivelor de emisii pentru 2030 încât au deschis deja o consultare publică pentru obiectivele din 2040, în vederea atingerii unui nivel zero net până în 2050. În prezent, „Green Deal” al UE este ferm încorporat în legislația blocului comunitar, incluzând măsuri precum interzicerea vânzării de automobile alimentate cu combustibili fosili până în 2035. Acest lucru începe deja să se vadă în creșterea vânzărilor de vehicule electrice, iar în 2022 se așteaptă să se stabilească un nou record.
Tranziția energetică din timpul războiului a arătat UE ce poate face pentru a încerca să recupereze avansul Chinei în domeniul tehnologiilor ecologice. Demersurile sale ecologice se vor accelera pe măsură ce va reacționa la mișcările îndrăznețe ale SUA, după adoptarea anul trecut a celei mai mari legi privind clima, care alocă sute de miliarde de dolari în noi subvenții pentru tehnologiile curate. Acest sentiment de competiție pentru a deveni mai ecologic mai repede a determinat mulți legislatori europeni să facă acum aluzie la mai multe subvenții pentru implementarea tehnologiilor ecologice în întregul bloc, precum și la procese de autorizare mai simple și reglementări transfrontaliere mai ușor de gestionat.
„În Europa, asistăm la o accelerare suplimentară a decarbonizării”, a declarat Fatih Birol, directorul executiv al Agenției Internaționale pentru Energie. „Rusia pierde bătălia energetică”.
