Dacă anul 2022 a accelerat tranziția spre o lume mai sustenabilă în anumite privințe, eforturile încă par timide raportat la urgența climatică, însă 2023 ar putea schimba acest lucru.
Echipa Pagina de Sustenabilitate a întocmit o listă cu 5 tendințe și motive care ar putea accelera cursa spre sustenabilitate în următorul an, atât din partea guvernelor, cât și din partea mediului de business.
1. Anul care va aduce reglementări și reguli de raportare mai dure
Autoritățile de reglementare din întreaga lume au început să introducă în 2022 reguli mai dure atât în privința produselor financiare promovate drept „verzi” sau „sustenabile”, cât și în privința modului în care companiile raportează eforturile pe care le fac pentru a-și reduce impactul negativ asupra mediului și asupra comunităților în care activează.
Tendința de reglementare se va accentua în 2023, în contextul în care se lucrează la noi reguli atât în Uniunea Europeană, cât și în Marea Britanie, SUA, Singapore sau China. Mai mult, ISSB va lansa anul viitor un set final de reguli de raportare care ar trebui să uniformizeze reglementările la nivel internațional.
2. Vom plăti mai scump criza climatică
Anul 2022 s-a dovedit a fi unul marcat de mai multe dezastre și catastrofe naturale decât orice alt an, acestea fiind alimentate de criza climatică, ceea ce a pus presiune pe guvernele și companiile din întreaga lume să-și reevalueze poziția, riscurile și expunerea atunci când vine vorba de schimbările climatic.
În acest context, anul 2023 va aduce mai multe detalii referitor la mecanismul de compensare a daunelor și pierderilor înregistrate de țările sărace din cauza crizei climatice pe care au alimentat-o în principal națiunile bogate. Totodată, anul viitor va aduce în tribunalele lumii mai multe procese care au la baza cauze climatice.
3. Crizele umanitare se vor înteți
Schimbările climatice vor accentua formarea de crize umanitare la nivel global în anul 2023, mai ales în contextul în care criza climatică se suprapune cu o criză economică globală și cu escaladarea conflictelor armate pe mai multe fronturi, conform unui studiu citat de Reuters.
Numărul oamenilor afectați de crize umanitare a crescut deja la 339,2 milioane de persoane, comparativ cu 81 de milioane de persoane în 2014. Schimbările climatice sunt printre principalii factori care alimentează aceste crize, deși țările cele mai afectate sunt responsabile pentru doar 2% din emisiile globale de dioxid de carbon.
4. COP28 – momentul adevărului
Summitul climatic COP27 din Egipt a adus câteva decizii importante, precum acordul prin care se înființează un mecanism de compensare pentru țările sărace afectate de criza climatică. Totuși, mai multe voci proeminente la nivel global au susținut că țările lumii nu au discutat despre faptul că au rămas în urmă raportat la țintele stabilite prin Acordul de la Paris.
La summitul COP28 vom avea parte de un soi de moment al adevărului, odată cu concluziile primului proces de analiză denumit Global Stocktake. Acesta este un mecanism prin care eforturile climatice sunt analizate comparativ cu țintele de decarbonizare ale Acordului de la Paris. Prima analiză a început în 2022, iar rezultatele finale vor fi discutate la summitul climatic din 2023.
5. Boicotul politicienilor față de ESG va continua
Anul 2022 a scos în evidență un val de boicot din partea politicienilor Republicani din SUA împotriva investițiilor pe criterii ESG, întrucât aceștia consideră că investițiile pe criterii non-financiare sunt „un proiect de inginerie socială”.
Statul american Florida chiar a anunțat că retrage 2 miliarde de dolari de sub administrarea BlackRock din cauza deciziei managerului de active de a lua în calcul și criterii ESG în procesul investițional. Alte state care au făcut mutări similare sunt Florida, Louisiana și Missouri, iar tendința politicului de a se împotrivi schimbării va continua în 2023 atât în SUA, cât și în alte țări ale lumii.
