Anul 2022 s-a dovedit a fi unul marcat de mai multe dezastre și catastrofe naturale decât orice alt an, acestea fiind alimentate de criza climatică, ceea ce a pus presiune pe guvernele și companiile din întreaga lume să-și reevalueze poziția, riscurile și expunerea atunci când vine vorba de schimbările climatice, potrivit Reuters.
Această realitate a fost cu atât mai evidentă la summitul climatic COP27 din Egipt, unde țările lumii au ajuns la un acord istoric pentru înființarea unui mecanism de compensare a daunelor înregistrate de țările sărace din cauza unei crize climatice pe care au alimentat-o în principal națiunile bogate.
Însă dimensiunea dezastrului este într-o continuă creștere. În 2022, cel mai costisitor uragan a produs pagube de peste 100 de miliarde de dolari, iar cele mai dure inundații au afectat 7 milioane de oameni.
În prezent, există 2.176 de procese deschise în diferite tribunale din lume care au la bază cauze generate de criza climatică, iar 2023 ar putea aduce o creștere semnificativă în această privință.
Pe măsură ce criza climatică își va face văzute efectele din ce în ce mai dur, țările lumii vor ajunge să plătească mai scump pentru aceste efecte, în timp ce companiile vor resimți mai puternic presiunea investitorilor de a-și decarboniza lanțul de aprovizionare și operațiunile.
La finalul anului 2023 țările lumii se vor întâlni din nou la summitul climatic, de această dată la ediția COP28, unde vor fi nevoite să-și reînnoiască angajamentele climatice pentru a se realinia țintelor stabilite prin Acordul de la Paris.
