Anul 2022 a adus în primul rând o accelerare a adopției soluțiilor de eficientizare energetică, dar și un nou val de investiții în energie din surse regenerabile, atât în România, cât și în lume.
În România, o tendință interesantă a pieței a fost aceea a jucătorilor industriali din economie de a apela la soluții fotovoltaice prin care să-și producă cel puțin o parte din energie, evoluție confirmată de furnizorii de soluții.
Echipa Pagina de Sustenabilitate a întocmit o listă cu cinci evenimente și realități ale anului 2022 care sunt relevante în peisajul mai amplu al sustenabilității și al tranziției către o lume mai puțin poluată.
1. Anul în care s-a stabilit un administrator pentru sistemul SGR
Finalul anului 2022 a adus o decizie mult-așteptată în România, și-anume desemnarea RetuRO ca administrator al Sistemului de Garanție-Returnare, care ar trebui să devină funcțional în data de 30 noiembrie 2023.
2. Anul fotovoltaicelor în România și în UE
Anul 2022 a adus un nou val de proiecte de energie verde în economia românească, mai ales când vine vorba despre proiecte fotovoltaice. Conform informațiilor ZF, cele mai mari 10 proiecte solare care au obținut aviz de racordare în 2022 au o capacitate de peste 2.500 MW și înseamnă investiții de peste 2 miliarde de euro.
Dacă facem un pas în spate și ne uităm la peisajul per ansamblu, capacitățile de producție a energiei solare au crescut cu 47% în UE în 2022, reprezentând capacități noi de 41,4 GW. Valul de investiții a fost condus de Germania, cu aproape 8 GW, Spania cu 7,5 GW, Polonia cu 4,9 GW și Olanda cu 4 GW.
3. Acordul de la Montreal pentru protejarea biodiversității
În luna decembrie, aproape 200 de țări din întreaga lume și-au luat angajamentul de a proteja cel puțin 30% din terenurile și apele planetei până în 2030, în ceea ce se conturează drept Acordul de la Montreal. Acest tratat ar trebui să însemne pentru biodiversitate ceea ce a însemnat Acordul de la Paris pentru decarbonizare.
Printre prevederile acordului este inclusă și înființarea unui nou fond global de biodiversitate, care ar trebui să aibă o dimensiune anuală de 20 de miliarde de dolari până în 2025, respectiv 30 de miliarde de dolari pe an până în 2030.
4. UE impune prima graniță de carbon din lume
După o noapte întreagă de negocieri, dimineața zilei de marți, 13 decembrie, a adus la nivelul Uniunii Europene un acord politic pentru a impune taxe vamale e emisiile de carbon ale unor produse precum oțelul sau cimentul, într-o premieră mondială care ar trebui să ajute industria europeană să se decarbonizeze mai rapid.
Companiile din UE care importă bunuri precum fier, oțel, ciment, fertilizatori, aluminiu sau energie electrică vor fi obligate să cumpere certificate de carbon pentru a-și compensa emisiile. Schema este gândită în așa fel încât să aplice același cost de carbon pentru firmele din afara spațiului european cum aplică pentru firmele din UE, care deja cumpără certificate de carbon atunci când poluează.
5. Primul an cu ieșiri nete de capital din fondurile ESG după 11 ani
Investitorii au retras în 2022 mai mulți bani decât au depus în fondurile promovate drept „sustenabile”, pentru prima dată în mai bine de un deceniu, în contextul repercursiunilor economice ale războiului din Ucraina, corelate cu finalul erei banilor ieftini și cu o reacție politică împotriva investițiilor pe criterii non-financiare.
Pe lângă ieșirile nete de capital, piața fondurilor ESG marchează încă o evoluție negativă în 2022. Pentru prima dată în cinci ani, performanța acestor fonduri va fi mai slabă decât cea a fondurilor non-ESG. Asta se datorează în principal faptului că acțiunile companiilor din piața combustibililor fosili au performat peste așteptări în acest an, iar fondurile cu profil ESG nu au investit în acestea.
