Autoritățile din Azerbaidjan au depus o contestație juridică istorică împotriva Armeniei, pe care o acuza că ar fi distrus mediul și biodiversitatea în timpul celor aproape trei decenii de ocupație a regiunii disputate Nagorno-Karabah, anunță The Guardian.
Un tribunal internațional va analiza dovezile privind distrugerea pe scară largă a mediului în timpul conflictului dintre cele două națiuni, inclusiv defrișările și poluarea, și va trebui să dispună obligarea Armeniei la plata de despăgubiri.
Este pentru prima dată când o țară a solicitat un arbitraj interstatal în temeiul Convenției de la Berna. Dacă Azerbaidjanul va câștiga, se va crea un precedent în ceea ce privește stabilirea unei valori economice pentru biodiversitate și distrugerea mediului.
Războiul a izbucnit între Armenia și Azerbaidjan la începutul anilor 1990, când enclava Nagorno-Karabah a încercat să își declare independența în momentul prăbușirii Uniunii Sovietice. Forțele armenești au câștigat războiul și au guvernat teritoriul timp de aproape trei decenii, până când cea mai mare parte a acestuia a fost capturată într-o ofensivă azeră majoră în septembrie 2020.
Azerbaidjanul spune că, atunci când teritoriile au fost recucerite, a constatat că habitatele și speciile au fost afectate, resursele naturale au fost epuizate și biodiversitatea a fost distrusă.
Procesul face parte dintr-un conflict diplomatic mai amplu între cele două state. Azerbaidjanul ocupă un punct strategic cheie între Europa și Asia din punct de vedere geopolitic, dar este, de asemenea, o răscruce biologică pentru speciile de plante și animale.
Potrivit ministerului azer al ecologiei și resurselor naturale, mineritul din timpul ocupației a afectat o mare parte din păduri, care reprezintă un punct fierbinte al biodiversității, unde trăiesc specii rare, pe cale de dispariție și endemice, printre care leopardul caucazian, ursul brun, lupul cenușiu, precum și vulturul pestriț și vulturul de stepă.
Ministerul a declarat că peste 7.000 de hectare de păduri protejate au fost deteriorate. Unele dintre aceste rezervații au fost înființate pentru a proteja ecosistemele rare și fragile, cum ar fi o pădure de platan oriental din valea râului Basitchay.
Se pare că au fost tăiați arbori străvechi din zona de război, cu o vechime de aproximativ 2.000 de ani. Pe lângă faptul că au un rol important în reglarea microclimatelor și în conservarea biodiversității, acești copaci sunt importanți din punct de vedere cultural.
Un raport al Programului de Mediu al ONU, întocmit anul trecut pentru Azerbaidjan, a constatat daune grave asupra unor terenuri agricole valoroase și asupra sistemelor de gestionare a apei. Acesta a evidențiat dovezi că exploatarea cărbunelui la Chardaghli și a carierelor s-a desfășurat fără controale de mediu adecvate, ceea ce a crescut riscul de poluare chimică și de prăbușiri.
Minele terestre rămân o problemă și au ucis animale domestice și animale sălbatice, și au provocat incendii. Metalele grele și reziduurile de explozibili contaminează solul și apa.
Dar UNEP a constatat, de asemenea, că dezvoltarea de drumuri începută în ianuarie 2021 ca parte a programului de reconstrucție al Azerbaidjanului a redus, de asemenea, acoperirea forestieră. Iar raportul a afirmat că biodiversitatea ar fi putut beneficia de fapt în timpul războiului, restabilindu-se în jurul așezărilor abandonate.
Azerbaidjanul susține că Armenia și-a încălcat obligațiile care îi revin în temeiul Convenției de la Berna de a menține întreaga floră și faună sălbatică, de a se asigura că habitatele sunt conservate și restaurate și de a proteja anumite specii, inclusiv cele migratoare.
