Aproape 200 de țări din întreaga lume și-au luat angajamentul de a proteja cel puțin 30% din terenurile și apele planetei până în 2030, în contextul în care ultima zi a summitului de biodiversitate COP15 de la Montreal a livrat tratatul global pe care îl așteptau comunitățile globale, potrivit FT.
În primele ore ale zilei de luni, cele aproape 200 de țări au semnat un tratat ar trebui să însemne pentru protejarea biodiversității ceea ce a însemnat Acordul de la Paris din 2015 pentru reducerea emisiilor de carbon.
Astfel, aceste țări trebuie să ia măsuri pentru a proteja cel puțin 30% din pământurile, apele, zonele de coastă și oceanele de pe întreaga planetă, până în 2030. În prezent, doar 17% din terenuri și 10% din apele lumii se află sub diferite forme de protecție.
Ursula von der Leyen, președinta Comisiei Europene, a declarat că acest acord reprezintă o hartă cu privire la protejarea și restaurarea naturii, fiind complementar Acordului de la Paris.
Huang Runqiu, ministrul mediului din China, precum și președintele COP15, a declarat că acordul marchează „un moment istoric”.
Investitorii de pe Wall Street și-au găsit următoarea piață: biodiversitatea
Summitul de biodiversitate COP15 a fost supervizat de China și găzduit împreună cu Canada, acesta fiind mutat la Montreal din cauză că pandemia de Covid-19 a amânat cu doi ani evenimentul.
Totuși, sesiunea finală de negocieri a stârnit și o serie de nemulțumiri în rândul țărilor africane, care au reclamat că forma finală a acordului nu a mai fost supusă dezbaterii.
Republica Democratică Congo și-a exprimat nemulțumirea față de Acordul de la Montreal, însă nu a formulat-o și în mod oficial în fața celorlalte state prezente.
Totodată, Camerunul a acuzat China că ar fi grăbit adoptarea acordului fără a permite comentarii suplimentare, în timp ce Uganda a descris procedura de vot drept „frauduloasă.
De cealaltă parte, consilierii juridici ai summitului COP15 au declarat că procesul de vot a fost „în linie cu regulamentul”.
Printre prevederile acordului este inclusă și înființarea unui nou fond global de biodiversitate, care ar trebui să aibă o dimensiune anuală de 20 de miliarde de dolari până în 2025, respectiv 30 de miliarde de dolari pe an până în 2030.
Japonia și Uniunea Europeană au fost printre principalele puteri care au avut nemulțumiri pe subiectul înființării unui nou fond, susținând că există deja fonduri de mediu.
Uniunea Europeană a promis fonduri în valoare totală de 7 miliarde de euro pentru conservarea biodiversității în perioada 2021-2027, însă doar câteva dintre cele 27 de state membre s-au aliniat acestei decizii.
Acordul de la Montreal mai prevede eliminarea unor subvenții acordate pentru activități considerate dăunătoare pentru natură și biodiversitate. Statele semnatare și-au luat angajamentul că vor elimina anual subvenții în valoare de cel puțin 500 de milioane de dolari pentru activități precum agricultură și pescuit.
