Guvernul României renunţă la bani europeni fără consultarea societăţii civile cu privire la investiţiile eliminate, inclusiv în domeniul protecţiei mediului, şi a înaintat către Comisia Europeană o cerere de modificare a Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR), avertizează reprezentanţii WWF-România, într-un comunicat de presă.
„Fără o consultare publică, Guvernul României a înaintat către Comisia Europeană o cerere de modificare a Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR) care, în fapt, înseamnă nu doar renunţarea la unele investiţii nesustenabile, ci şi la importante investiţii destinate protecţiei mediului şi nu numai. În sectorul energetic (Capitolul RePower EU), cererea de modificare a PNRR înaintată de Guvern are şi părţi pozitive – elimină investiţiile controversate în sectorul hidroenergetic, orientându-se către noi reforme şi investiţii energetice mai prietenoase cu mediul şi mai accesibile oamenilor (…) În cazul în care evaluarea Planului României va fi favorabilă, Comisia va prezenta o propunere de modificare a deciziei de punere în aplicare pentru a ţine seama de aceste modificări. România va avea apoi la dispoziţie patru săptămâni pentru a aproba evaluarea Comisiei. Planul de Redresare şi Rezilienţă al României este conceput pentru a aborda blocajele care au afectat creşterea economică şi pentru a asigura prin noi reforme şi investiţii un viitor echitabil şi sustenabil. Planul include mai multe reforme şi investiţii care ar trebui să faciliteze tranziţia către o economie durabilă şi ecologică, inclusiv transportul durabil, renovarea clădirilor, protecţia biodiversităţii, decarbonizarea industriilor şi implementarea surselor de energie regenerabilă”, susţin activiştii de mediu.
Reprezentanţii WWF-România considerăm ca fiind pozitivă includerea programului de investiţii în eficienţă energetică dedicat persoanelor fizice, în valoare de 534 milioane de euro – „Casa pentru eficienţa energetică” – alături de înfiinţarea de ghişee unice de informare cu rolul de a oferi consiliere în vederea obţinerii informaţiilor pentru realizarea investiţiilor de acest tip, precum şi de cursuri de formare profesională în domeniul energiei regenerabile.
În acelaşi timp, scăderea alocărilor din Componenta 6, Investiţia 2, privind Reţeaua de distribuţie a gazelor naturale şi hidrogen, cu 400 milioane de euro (de la 515 milioane de euro la 115 milioane de euro) „este una corectă”.
„Există studii care arată că utilizarea hidrogenului pentru încălzirea locuinţelor cu boilere pe hidrogen este o metodă ineficientă de utilizare a acestuia. De altfel, inclusiv Strategia privind hidrogenul menţionează acest aspect. În legătură cu măsura utilizării terenurilor neproductive aflate în proprietatea statului ca zone de accelerare pentru producţia de energie din surse regenerabile: deşi acesta ar putea fi un punct pozitiv important din revizuirea PNRR, faptul că a fost introdus fără consultări şi discuţii cu specialişti în protecţia mediului aruncă un semn de întrebare asupra oportunităţii şi viabilităţii sale. În funcţie de contextul local al acestor terenuri, ele ar putea fi pretabile pentru astfel de proiecte energetice sau, dimpotrivă, ar putea fi mult mai valoroase în condiţiile în care ar face obiectul reconstrucţiei ecologice”, menţionează sursa citată.
De asemenea, WWF-România constată incapacitatea statului român de a profita de oportunitatea finanţării prin PNRR a identificării barierelor cu potenţial de eliminare şi a dezafectării şi înlocuirii acestora cu soluţii bazate pe natură, aşa cum era prevăzut în versiunea iniţială. „Este regretabil să vedem că în Romania nu se poate, în contextul în care alte state din Europa şi din lume investesc masiv în programe de înlăturare a barierelor şi a altor obstacole transversale din râuri pentru a restaura ecosistemele naturale şi pentru a promova un mediu în concordanţă cu necesităţile viitorului”, subliniază organizaţia.
Conform datelor din Registrul Barajelor, elaborat de Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor (MMAP), în 2020, în România, existau peste 2.200 de obstacole transversale din râuri, majoritatea fiind „deteriorate şi fără utilitate”.
În ceea ce priveşte Campania Naţională de Împădurire şi Reîmpădurire, specialiştii de mediu sunt de părere că este necesară o revizuire a acestei investiţii pentru a include şi conservarea pădurilor din afara Fondului Forestier Naţional, în condiţiile în care au fost propuse modificări pentru a reduce alocările financiare destinate investiţiilor finanţate din componenta de grant cu suma de 269 milioane de lei.
Nu în ultimul rând la capitolul digitalizarea domeniul mediului, WWF-România susţine că este esenţial să fie inclusă în mod explicit în PNRR dezvoltarea unei soluţii tehnice AI/IT pentru „amprenta digitală a transporturilor”.
„Crearea acestui instrument modern ar permite o determinare rapidă a volumului de lemn transportat şi generarea unui sigiliu electronic pentru transporturile de lemn, contribuind astfel la prevenirea celor mai comune metode de introducere ilegală a lemnului pe piaţă, cum ar fi fraudarea declaraţiei cantităţilor transportate sau transporturile multiple care utilizează aceleaşi documente”, mai arată sursa citată.
Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene (MIPE), în calitate de coordonator naţional pentru elaborarea, negocierea, aprobarea şi implementarea PNRR, a transmis Comisiei Europene, pe data de 8 septembrie, documentul revizuit. Transmiterea oficială a documentului marchează finalizarea discuţiilor informale cu reprezentanţii Comisiei Europene, care au sprijinit autorităţile române în procesul de revizuire a PNRR.
Conform comunicatului de presă publicat de forul european, cele mai recente actualizări ale PNRR implică încorporarea a două noi reforme şi a şase noi investiţii care vizează îmbunătăţirea producţiei de energie verde, sporirea eficienţei energetice a clădirilor şi îmbunătăţirea competenţelor forţei de muncă în domeniul producţiei de energie verde. România a eliminat patru investiţii din planul iniţial şi a adus modificări la aproximativ 70 de măsuri, printre care şi eliminarea finanţării de noi proiecte hidroenergetice care ar fi afectat grav râurile şi speciile de animale şi plante care depind de acestea.
„Schema de ajutor de stat inclusă iniţial în PNRR cu o alocare de peste 120 de milioane de euro ar fi permis finalizarea unor proiecte hidroenergetice vechi, planificate cu zeci de ani în urmă şi abandonate de-a lungul timpului din motive economice, de profitabilitate, de eficienţă şi impact major asupra mediului, acestea fiind în mare parte localizate pe ultimele sectoare naturale de râuri din ţara noastră. Finanţarea lor din bani publici a fost contestată de societatea civilă. Astfel de investiţii ar fi încălcat principiul DNSH (do no significant harm) din perspectiva riscurilor de mediu şi climă, deci apreciem înlăturarea lor, într-un final, din capitolul RePowerEU şi PNRR”, mai arată WWF-România.
Înfiinţată în anul 1961, WWF este una dintre cele mai importante organizaţii internaţionale care derulează proiecte pentru conservarea naturii, în peste 100 de ţări.
