Organizația Națiunilor Unite susține o piață de certificate de biodiversitate ca un mijloc de a direcționa fonduri înspre eforturile de conservare a naturii, însă criticii acestei inițiative spun că noul instrument financiar ar putea oferi companiilor încă o posibilitate de a se asocia cu sustenabilitatea fără să schimbe de fapt modul în care își desfășoară activitatea, potrivit Bloomberg.
Concluzia vine odată cu un studiu publicat luni de ONU alături de think tank-ul britanic International Institute for Environment and Development (IIED), în contextul în care diplomați din toată lumea se vor întâlni la summitul de biodiversitate COP15, care va avea loc la Montreal în perioada 7-19 decembrie.
Așteptările sunt mari pentru summitul de la Montreal, întrucât acesta ar trebui să aducă un acord final la nivel global prin care omenirea să oprească și să inverseze pierderea biodiversității până în 2030.
Biodiversitatea se deteriorează într-un ritm fără precedent, ceea ce amenință stabilitatea planetei atât din punct de vedere climatic, cât și din punct de vedere economic. Totodată, pierderea biodiversității accelerează încălzirea globală.
World Economic Forum estimează că aproape jumătate din PIB-ul global depinde într-un fel sau altul de natură și de mediul înconjurător, ceea ce înseamnă că distrugerea biodiversității vine cu o lovitură financiară greu de cuantificat.
Peste 100 de instituții financiare, cu active totale de 17 trilioane de dolari, le-au cerut liderilor lumii să vină cu măsuri eficiente pentru a inversa pierderea biodiversității până la finalul deceniului, printr-un tratat similar cu Acordul de la Paris.
Totuși, sectorul financiar are o problemă când vine vorba despre finanțarea necesară pentru eforturile de conservare a naturii, întrucât lipsesc din peisajul financiar global circa 700 de miliarde de dolari anual, bani care ar trebui direcționați înspre eforturile de protejare a biodiversității. Acesta va fi unul dintre principalele puncte de negociere de la summitul de biodiversitate COP15.
Soluția ar putea veni dinspre așa-numitele certificate de biodiversitate, printr-un mecanism similar cu cel al certificatelor de carbon, după cum arată studiul publicat luni de ONU și IIED.
„Certificatele de biodiversitate (biocreditele) oferă o soluție tangibilă pentru provocarea pe care o prezintă finanțarea conservării și restaurării naturii”, a declarat Tom Mitchell, director executiv în cadrul IIED.
El spune că un astfel de instrument ar putea direcționa fonduri către comunitățile locale și către popoarele indigene, adică acele comunități care deservesc cel mai bine biodiversitatea și protejarea ei.
Entuziasmul cercetătorilor față de ideea certificatelor de biodiversitate s-a întâlnit totuși cu scepticismul mediului academic și al organizațiilor non-profit. Aceștia din urmă spun că biocreditele ar putea ajunge să fie utilizate la fel ca certificatele de carbon, adică le vor permite companiilor să compenseze financiar impactul negativ asupra mediului, fără ca acestea să întreprindă schimbări reale în modul în care își desfășoară activitatea.
