Valurile de căldură succesive amenință capacitatea naturii de a ne furniza hrană, spun cercetătorii, care avertizează asupra unei „morți nevăzute și tăcute” în oceanele noastre, pe fondul temperaturilor record care pârjolesc Pământul, scrie The Guardian.
Valurile de căldură afectează Europa, SUA și China, iar la începutul lunii iulie a fost înregistrată cea mai fierbinte zi la nivel mondial, punând în pericol viața oamenilor, precum și pământul și marea de care depind.
„Sistemul nostru alimentar este global”, a declarat John Marsham, profesor de științe atmosferice la Universitatea din Leeds. „Există riscuri din ce în ce mai mari de pierderi majore simultane de recolte în diferite regiuni ale lumii, ceea ce va afecta cu adevărat disponibilitatea alimentelor și prețurile. Nu este ceea ce vedem acum, dar în următoarele decenii acesta este unul dintre lucrurile de care sunt foarte speriat.
„Ca ființă umană, dacă ești suficient de bogat, poți să intri în casă și să pornești aerul condiționat. Dar ecosistemele naturale și ecosistemele de fermă nu pot face acest lucru.”
Valul de căldură european din 2018 a dus la multiple eșecuri ale culturilor și la pierderi de recoltă de până la 50% în Europa Centrală și de Nord. În 2022, temperaturile record din Marea Britanie au ucis fructele și legumele pe rod.
Se așteaptă ca valurile de căldură să devină de 12 ori mai frecvente până în 2040, comparativ cu nivelurile de dinainte de încălzire. Deși un singur val de căldură ar putea să nu ucidă un ecosistem, evenimente mai lungi și mai frecvente vor însemna că natura nu va avea timp să se refacă.
Marsham a spus: „Oamenii sunt în general izolați de efectele vremii de care depindem cu toții. Mergem în magazine pentru a cumpăra alimente, nu le cultivăm noi înșine. Dar dacă vorbiți cu fermierii din orice parte a lumii, aceștia sunt extrem de conștienți de efectele vremii și de impactul asupra agriculturii lor.”
Criza climatică nu crește doar valurile de căldură atmosferice, ci și cele oceanice, afectând comunitățile de coastă și amenințând o altă sursă de hrană esențială pentru oameni. Stresul termic provoacă dispariții dramatice, cum ar fi „domul de căldură” din 2021 de-a lungul coastei canadiene a Pacificului, care a ucis aproximativ 1 miliard de animale marine.
Daniela Schmidt, profesor de științe ale pământului la Universitatea din Bristol, a declarat „Ne gândim adesea la impactul asupra ecosistemelor de pe uscat, deoarece este ușor de văzut – plantele se ofilesc și animalele se încălzesc prea tare. Dar, în general, oamenii nu se gândesc la valurile de căldură din mediul marin. Aceasta este ceea ce mă îngrijorează cu adevărat – această moarte nevăzută și tăcută.”
Unele dintre cele mai vulnerabile ecosisteme sunt cele care sunt obișnuite să aibă o temperatură stabilă pe tot parcursul anului, cum ar fi speciile din oceanele tropicale. Se așteaptă ca o încălzire de 2C să distrugă în esență recifele de corali tropicali. Acestea au cea mai mare biodiversitate dintre toate ecosistemele la nivel global și susțin peste 500 de milioane de oameni din întreaga lume, majoritatea dintre ei în țări sărace.
„Am copii tineri”, a spus Marsham. „Ori de câte ori te uiți la Finding Nemo sau citești o carte despre recifele de corali, nu poți să nu simți că, la un anumit nivel, le vinzi o minciună. Dacă nu acționăm rapid, aceste sisteme vor dispărea. Poate că unora nu le pasă de recifele de corali, dar nu există nicio parte a globului care să fie imună la impactul schimbărilor climatice.”
Schmidt a adăugat: „Nu totul trebuie să aibă o valoare financiară. Aveți nevoie de plante pentru fiecare respirație pe care o faceți. Este vorba de oxigenul pe care îl respiri – avem tendința de a uita acest lucru.”
Cercetările abia încep să zgârie suprafața înțelegerii modului în care căldura afectează ecosistemele. În cadrul unui scenariu cu emisii ridicate de încălzire de 4,4C, 41% dintre vertebratele terestre se vor confrunta cu fenomene termice extreme până în 2099, potrivit unei cercetări publicate în Nature. Stresul indus de temperaturile ridicate poate cauza numeroase probleme, afectând creșterea, fertilitatea, imunitatea și schimbările de comportament.
Animalele se deplasează pe munți și spre poli pentru a se sustrage căldurii. În cele din urmă, este probabil ca aceasta să ducă mai multe specii spre dispariție.
Cu toate acestea, natura poate juca un rol important în a face căldura extremă mai suportabilă, spun experții. Corpurile de apă, cum ar fi iazurile și fântânile, fac ca peisajele să fie mai rezistente în verile calde și uscate, ajutând la prevenirea incendiilor și reducând impactul secetei.
