Utilizarea generalizată a antibioticelor în agricultură a dus la apariția unor bacterii care sunt mai rezistente la sistemul imunitar uman, au avertizat oamenii de știință, potrivit The Guardian.
Cercetarea sugerează că antimicrobianul colistin, care a fost folosit timp de decenii ca stimulator de creștere în fermele de porci și de pui din China, a dus la apariția unor tulpini de E coli care au mai multe șanse de a se sustrage primei linii de apărare a sistemului nostru imunitar.
Deși colistina este acum interzisă ca aditiv alimentar pentru animale în China și în multe alte țări, descoperirile trag un semnal de alarmă asupra unei noi și semnificative amenințări reprezentate de utilizarea excesivă a medicamentelor antibiotice.
„Acest lucru este potențial mult mai periculos decât rezistența la antibiotice”, a declarat profesorul Craig MacLean, care a condus cercetarea la Universitatea din Oxford. „Evidențiază pericolul utilizării fără discernământ a antimicrobienelor în agricultură. Am ajuns din greșeală să ne compromitem propriul sistem imunitar pentru a obține pui mai grași.”
Descoperirile ar putea avea, de asemenea, implicații semnificative pentru dezvoltarea de noi medicamente antibiotice din aceeași clasă ca și colistina, cunoscute sub numele de peptide antimicrobiene (AMP), despre care oamenii de știință sugerează că ar putea prezenta un risc deosebit de compromitere a imunității înnăscute.
AMP-urile sunt compuși produși de majoritatea organismelor vii în cadrul răspunsului lor imunitar înnăscut, care reprezintă prima linie de apărare împotriva infecțiilor. Colistina se bazează pe un AMP bacterian – microbii folosesc compușii pentru a se proteja împotriva competitorilor – dar este similar din punct de vedere chimic cu unii AMP produși în sistemul imunitar uman.
Utilizarea pe scară largă a colistinei la animale începând cu anii 1980 a declanșat apariția și răspândirea bacteriilor E coli purtătoare de gene de rezistență la colistină, ceea ce a dus în cele din urmă la restricționarea pe scară largă a utilizării acestui medicament în agricultură. Dar cel mai recent studiu sugerează că aceleași gene permit agenților patogeni să se sustragă mai ușor de la AMP, care constituie o piatră de temelie a propriului nostru răspuns imunitar.
În cadrul studiului, E coli purtător al unei gene de rezistență, numită MCR-1, a fost expus la AMP-uri cunoscute ca având roluri importante în imunitatea înnăscută la pui, porci și oameni. Bacteriile au fost, de asemenea, testate în ceea ce privește sensibilitatea lor la serul de sânge uman.
Oamenii de știință au descoperit că E coli purtătoare a genei MCR-1 erau de cel puțin două ori mai rezistente la a fi ucise de serul uman. În medie, gena a crescut rezistența la AMP uman și animal cu 62% în comparație cu bacteriile care nu aveau gena. Studiul, publicat în jurnalul eLife, a arătat, de asemenea, că E coli rezistent a avut de două ori mai multe șanse de a ucide larvele de molii care au fost injectate cu infecția, în comparație cu tulpina E coli de control.
Rezistența antimicrobiană reprezintă o amenințare globală gravă – ONU a avertizat că până la 10 milioane de oameni pe an ar putea muri până în 2050 din cauza superbacteriilor – și, prin urmare, nevoia de noi antibiotice este urgentă. Există un interes crescând pentru potențialul medicamentelor AMP, iar unele dintre cele aflate în curs de dezvoltare includ medicamente bazate pe AMP umane.
