O slăbire drastică a normelor privind modul în care navele își documentează capturile de specii pe cale de dispariție ar putea pune în pericol ecosistemul marin, conform unor documente confidențiale ale UE, obținute în exclusivitate de către The Guardian.
Un efort din partea statelor UE, inclusiv Franța și Spania, de a slăbi modul în care sunt raportate capturile de pește ar putea duce la o supraexploatare masivă a speciilor pe cale de dispariție și chiar „pune sub semnul întrebării” întregul scop al stabilirii cotelor, potrivit unor documente confidențiale ale UE văzute de The Guardian.
Cele mai frecvent pescuite specii din Europa – printre care se numără macroul, tonul, heringul de Atlantic și șprotul – ar putea fi amenințate de cea mai recentă propunere, care s-ar aplica tuturor navelor din apele UE.
În discuție este modul în care sunt înregistrate capturile de pește pentru a se asigura că navele nu pescuiesc în exces. În prezent, normele blocului comunitar permit o marjă de toleranță de 10% între captura declarată pentru fiecare specie de pește în jurnalul de bord al unei nave și cantitatea declarată după debarcare. Însă națiunile pescărești doresc să extindă o portiță de scăpare aplicată în Marea Baltică în 2016, care extinde domeniul de aplicare al marjei de 10% la capturile totale ale navelor.
O astfel de „portiță fenomenală” elimină orice sancțiune pentru navele care prezintă estimări complet inexacte pentru speciile de pește vulnerabile, potrivit unuia dintre documentele Comisiei Europene.
Această lacună „a stimulat pescuitul excesiv ascuns și chiar pune sub semnul întrebării utilitatea măsurilor de conservare a pescuitului, cum ar fi stabilirea cotelor, într-un scenariu în care aceste cote pot fi ușor eludate fără nicio consecință”, se arată în document.
Documentul, distribuit diplomaților și negociatorilor parlamentari în februarie, a adăugat: „Această derogare a dus la o mare abatere de la raportare, în special la subraportarea și supraexploatarea speciilor din cote. Raportarea eronată a capturilor este precursorul unui pescuit nesustenabil, care, în timp, riscă să ducă la epuizarea stocurilor de pește și, în cele din urmă, la perturbarea ecosistemului marin.”
Auditurile preliminare ale UE au constatat că raportarea eronată în Marea Baltică anul trecut a fost „stimulată” de derogare și a fost însoțită de pescuitul excesiv, se arată într-un alt document.
Șprotul, de exemplu, este o specie protejată de o cotă, dar în eșantioanele dintr-un stat UE, șprotul a fost subdeclarat cu 78%, în timp ce capturile de specii care nu fac obiectul unei cote au fost supradeclarate cu 819%, potrivit auditului, care este menționat în documentele UE. Media de subraportare a capturilor de hering și șprot în alt stat a fost de 36% și, respectiv, 63%.
Ecologiștii se tem că o astfel de subraportare ar putea avea repercusiuni permanente asupra acestui pește vulnerabil. Comitetul Consiliului Internațional pentru Explorarea Apelor Maritime (ICES), care oferă consultanță științifică Uniunii Europene cu privire la limitele de captură, a solicitat stabilirea unor cote de precauție pentru a proteja populațiile de șprot din Marea Baltică.
Massimiliano Cardinale, consilier al ICES, a declarat că aplicarea marjei de toleranță la capturile totale pune în pericol populațiile de pești mai mici. „Dacă pescuiți două stocuri care au o biomasă foarte diferită cu o toleranță de 10% pentru capturile totale, veți avea un risc mult mai mare de supraexploatare a populației mai mici”, a spus acesta. „Aceasta este doar o consecință evidentă”.
Printre stocurile de pește cele mai amenințate de protocoalele de raportare slăbite se numără tonul cu aripioare galbene din Oceanul Indian, despre care grupurile de reflecție și oamenii de știință din domeniul marin au avertizat că ar putea să se prăbușească până în 2026 dacă pescuitul excesiv continuă. Ambarcațiunile de pescuit din UE captează aproximativ o treime din capturile de ton din ocean. Acestea folosesc o metodă numită „plasă-pungă”, care utilizează plase lungi de aproximativ 2 km și adâncime de 200 m, care prind în capcană și specii care nu sunt vizate, cum ar fi broaștele țestoase de mare, rechinii, potrivit Global Tuna Alliance, o asociație independentă a industriei tonului.
