UE prezintă 10 acțiuni concrete care ar plasa durabilitatea și bunăstarea cetățenilor în centrul autonomiei strategice deschise a Europei

Comisia Europeană a prezentat, joi, Raportul de prospectivă strategică 2023, care analizează modul în care durabilitatea și bunăstarea oamenilor pot fi plasate în centrul autonomiei strategice deschise a Europei și propune zece domenii de acțiuni concrete pentru atingerea acestui obiectiv.

UE este angajată într-o tranziție profundă și ambițioasă pentru a atinge neutralitatea climatică și sustenabilitatea în următoarele câteva decenii. Această tranziție spre durabilitate va fi esențială pentru a consolida autonomia strategică deschisă a UE, pentru a asigura competitivitatea sa pe termen lung, pentru a susține modelul său de economie socială de piață și pentru a-și consolida poziția de lider mondial în noua economie net-zero. Pentru a reuși, UE va trebui să abordeze mai multe provocări și să facă alegeri care vor afecta societățile și economiile noastre într-un ritm și la o scară fără precedent.

Raportul 2023 oferă o imagine de ansamblu a provocărilor cu care ne confruntăm și propune zece domenii de acțiune pentru a realiza o tranziție de succes. Pentru a dota factorii de decizie politică cu indicatori economici care să ia în considerare și bunăstarea, raportul propune ajustarea produsului intern brut (PIB) pentru a ține seama de diferiți factori, cum ar fi sănătatea și mediul.

Această abordare va consolida autonomia strategică deschisă și poziția globală a UE în urmărirea unei economii reziliente cu zero emisii nete.

Depășirea principalelor provocări sociale și economice

Pe măsură ce parcurge tranziția spre sustenabilitate – care cuprinde atât sustenabilitatea economică, cât și cea socială – UE se confruntă cu mai multe provocări. De exemplu:

• Schimbările geopolitice în evoluție modelează opinia publică și modul în care acționează guvernele din întreaga lume, punând la încercare cooperarea internațională în probleme globale, cum ar fi schimbările climatice sau tranziția energetică.
• Necesitatea unui nou model economic, axat pe bunăstarea oamenilor și a naturii, care să decupleze creșterea economică de utilizarea resurselor și să treacă la o producție și un consum mai durabile. Până la 75 % din întreprinderile din zona euro sunt foarte dependente de resursele naturale. Sustenabilitatea economică, socială și de mediu sunt legate în mod inextricabil.
• Cererea tot mai mare de competențe adecvate pentru un viitor durabil: disponibilitatea de lucrători dotați cu competențe tehnice și transversale adecvate va fi esențială pentru competitivitatea UE: 85% dintre întreprinderile din UE nu dispun în prezent de personal cu competențele necesare pentru a parcurge tranziția ecologică și digitală.
• Tranziția spre durabilitate necesită investiții fără precedent. Realizarea acesteia va depinde de asigurarea unei finanțări suficiente atât din partea sectorului public, cât și a celui privat.

Zece domenii de acțiune

Raportul identifică zece domenii în care este necesar un răspuns politic pentru a ne asigura că tranziția spre durabilitate rămâne axată pe bunăstarea oamenilor și a societății:

1. Asigurarea unui nou contract social european, cu politici de protecție socială reînnoite și un accent pe servicii sociale de înaltă calitate.
2. Aprofundarea pieței unice pentru a promova o economie rezilientă cu zero emisii nete, cu accent pe autonomia strategică deschisă și pe securitatea economică.
3. Să stimuleze oferta UE pe scena mondială pentru a consolida cooperarea cu partenerii-cheie.
4. Sprijinirea reorientării producției și a consumului către durabilitate, vizând reglementarea și încurajarea unor stiluri de viață echilibrate.
5. Să se îndrepte către o „Europă a investițiilor” prin acțiuni publice care să catalizeze fluxurile financiare pentru tranziții.
6. Să facă bugetele publice adaptate la durabilitate printr-un cadru fiscal și cheltuieli publice eficiente.
7. Să se orienteze în continuare indicatorii politici și economici către o bunăstare durabilă și favorabilă incluziunii, inclusiv prin ajustarea PIB-ului în funcție de diferiți factori.
8. Să se asigure că toți europenii pot contribui la tranziție prin creșterea participării pe piața muncii și prin concentrarea asupra competențelor viitoare.
9. Consolidarea democrației, cu echitatea generațională în centrul procesului de elaborare a politicilor, pentru a consolida sprijinul pentru tranziții.
10. Să completeze protecția civilă cu „prevenirea civilă” prin consolidarea setului de instrumente al UE privind pregătirea și răspunsul.

Raportul de prospectivă 2023 va fi prezentat statelor membre ale UE în cadrul Consiliului Afaceri Generale din 10 iulie. Împreună cu lucrările desfășurate în materie de previziune de către Președinția spaniolă a Consiliului UE, se așteaptă, de asemenea, ca raportul Comisiei să contribuie la discuțiile liderilor în cadrul Consiliului European informal de la Granada din octombrie 2023.

În noiembrie 2023, Comisia va co-organiza, împreună cu Parlamentul European, conferința anuală a Sistemului european de strategie și analiză politică (ESPAS). Aceasta va fi o ocazie de a testa și de a discuta principalele constatări ale raportului din 2024 privind tendințele globale interinstituționale, elaborat în comun de instituțiile UE, și de a reflecta asupra drumului de urmat.

Previziunea strategică sprijină Comisia pe calea sa orientată spre viitor și ambițioasă în vederea realizării celor șase ambiții principale ale președintelui von der Leyen. Începând din 2020, se pregătesc rapoarte anuale de previziune strategică pentru a informa prioritățile Comisiei, programul de lucru al Comisiei și programarea sa multianuală.