Luna trecută a fost cea mai fierbinte lună august înregistrată vreodată și a doua cea mai fierbinte lună măsurată vreodată, după luna iulie 2023, au anunțat Organizația Meteorologică Mondială și Programul de Observare a Pământului al Uniunii Europene, cunoscut sub numele de Copernicus, scrie Yahoo News.
Luna iunie a acestui an a fost, de asemenea, cea mai fierbinte lună iunie înregistrată vreodată, iar ultimele trei luni au fost de departe cea mai fierbinte perioadă de trei luni din istorie, potrivit OMM și Copernicus.
„A început prăbușirea climei”, a declarat secretarul general al ONU, António Guterres, într-un comunicat.
O vară record
„Cele trei luni pe care tocmai le-am avut sunt cele mai calde din aproximativ 120.000 de ani, deci efectiv din istoria omenirii”, a declarat pentru AFP Samantha Burgess, director adjunct al Copernicus. Burgess preconizează că anul 2023 va ajunge să fie cel mai cald an de până acum.
„La nivel regional, o mare parte din nord-vestul Europei a înregistrat, de asemenea, temperaturi record, în timp ce părți din America de Nord, Asia și estul Australiei au înregistrat temperaturi considerabil peste medie” în această lună iunie, a relatat Hill.
Primele trei săptămâni ale lunii iulie au fost atât de fierbinți încât OMM și Copernicus au reușit să prezică cu exactitate că va fi cea mai fierbinte lună din toate timpurile înainte ca aceasta să se termine.
Căldura a fost resimțită pe tot teritoriul Statelor Unite, 150 de milioane de americani fiind în alertă de căldură la un moment dat. În cursul acelei luni, Phoenix a înregistrat un record de 31 de zile consecutive cu temperaturi de peste 44°C, umplând camerele de urgență cu victime ale expunerii la căldură extremă.
Luna august a continuat tendința. Temperaturile din august au fost cu mult peste medie în emisfera sudică, unde este iarnă, inclusiv în Australia, în mai multe țări din America de Sud și în mare parte din Antarctica. La începutul lunii august, unele părți din Argentina, Chile și Paraguay au avut temperaturi de peste 27 de grade Celsius, cu mult peste temperaturile normale de iarnă, care ar fi fost de 5 de grade Celsius.
Oceanele au doborât, de asemenea, recorduri de căldură luna trecută. Cea mai caldă temperatură oceanică înregistrată vreodată a fost înregistrată pe coasta Golfului Florida, o temperatură de 39 °C, asemănătoare unui jacuzzi. Pentru întreaga lună, temperatura medie globală a oceanelor, de 21° F, a fost, de asemenea, cea mai caldă înregistrată vreodată.
Reverberațiile
Căldura extremă are consecințe directe, cum ar fi decesele cauzate de insolație, dar și o serie de consecințe indirecte care au fost resimțite în toată țara în această vară.
Temperaturile ridicate ale oceanelor pot ucide recifele de corali, peștii și crustaceele, precum și ierburile marine.
Iar temperaturile ridicate ale aerului determină evaporarea unei cantități mai mari de apă, ceea ce înrăutățește seceta și face ca ploile să fie mai abundente. Din cauza condițiilor neobișnuit de uscate din Canada, sezonul incendiilor de vegetație din această țară a început mai devreme și cu intensitate mare în acest an, ceea ce a făcut ca fumul de incendiu să se răspândească în mare parte din nordul Statelor Unite. Până în prezent, o suprafață mai mare decât cea a Greciei a ars în Canada în acest an.
Temperaturile mai ridicate ale aerului și ale oceanelor au contribuit, de asemenea, la incendiile mortale de pe insula Maui din Hawaii, la ploile torențiale care au provocat inundații în Vermont și în nordul statului New York, precum și la primul uragan care a ajuns în California în ultimii 84 de ani.
Cauzele
Oamenii de știință sunt practic unanimi în a spune că arșița din acest an este cauzată în primul rând de încălzirea globală, care este cauzată de concentrațiile crescute de gaze care captează căldura, în principal din cauza arderii combustibililor fosili.
„Încălzirea globală continuă pentru că nu ne-am oprit din arderea combustibililor fosili – este atât de simplu”, a declarat Friederike Otto, climatolog la Imperial College London, ca răspuns la anunțul OMM și Copernicus.
De asemenea, anul acesta este deosebit de cald din cauza fenomenului El Niño, care este asociat cu o bandă de apă oceanică caldă care se dezvoltă în Oceanul Pacific.
Mulți experți spun că temperaturile în creștere și efectele lor mortale ar trebui să stimuleze guvernele să ia mai multe măsuri pentru a reduce emisiile de gaze cu efect de seră.
„2023 este anul în care recordurile climatice nu au fost doar doborâte, ci și spulberate”, a declarat reporterilor Mark Maslin, profesor de climatologie la University College London. „Evenimentele meteorologice extreme sunt acum frecvente și se înrăutățesc în fiecare an – acesta este un semnal de alarmă pentru liderii internaționali”.
