Conform unui nou studiu, țările industrializate bogate responsabile de niveluri excesive de emisii de gaze cu efect de seră ar putea fi obligate să plătească 170 de miliarde de dolari în compensații climatice până în 2050, pentru a se asigura că obiectivele de reducere a schimbărilor climatice sunt îndeplinite, scrie The Guardian.
Compensația propusă, care se ridică la aproape 6 miliarde de dolari pe an, ar urma să fie plătită țărilor în curs de dezvoltare cu un nivel istoric scăzut de poluare, care trebuie să renunțe la combustibilii fosili, deși nu și-au folosit încă „partea lor echitabilă” din bugetul global de carbon, potrivit analizei publicate în revista Nature Sustainability.
Sistemul de compensare se bazează pe ideea că atmosfera este un bun comun, o resursă naturală pentru toată lumea care nu a fost folosită în mod echitabil.
Este primul sistem în care țările bogate, responsabile din punct de vedere istoric pentru emisiile excesive sau nedrepte de gaze cu efect de seră, inclusiv Regatul Unit, SUA, Germania, Japonia și Rusia, sunt considerate responsabile pentru a compensa țările care au contribuit cel mai puțin la încălzirea globală, dar care trebuie să își decarbonizeze economiile până în 2050, dacă vrem să menținem încălzirea globală sub 1,5 grade C și să evităm cea mai catastrofală prăbușire a climei.
În acest scenariu ambițios, studiul a constatat că 55 de țări, inclusiv cea mai mare parte a Africii subsahariene și India, ar trebui să sacrifice peste 75% din partea lor echitabilă din bugetul de carbon.
Pe de altă parte, Regatul Unit a utilizat de 2,5 ori mai mult decât alocarea sa echitabilă și ar trebui să plătească 7,7 miliarde de dolari pentru emisiile sale excesive până în 2050. SUA a folosit de peste patru ori cota sa echitabilă pentru a deveni cea mai bogată țară din lume și ar trebui să plătească 80 de miliarde de dolari în cadrul acestui sistem.
„Este o chestiune de justiție climatică faptul că, dacă le cerem națiunilor să își decarbonizeze rapid economiile, chiar dacă nu sunt responsabile pentru emisiile excesive care destabilizează clima, atunci ar trebui să fie compensate pentru această povară nedreaptă”, a declarat Andrew Fanning, autorul principal și cercetător invitat la Institutul de Cercetare a Sustenabilității de la Universitatea din Leeds.
Pentru a menține încălzirea globală sub 1,5 grade Celsius, bugetul total de carbon la nivel mondial, începând cu 1960, este de 1,8 miliarde de tone de CO2 sau de gaze cu efect de seră echivalente, potrivit cifrelor Grupului interguvernamental de experți privind schimbările climatice (IPCC).
Utilizând dimensiunea populației, cercetătorii au calculat în ce măsură 168 de țări au utilizat în exces sau în minus partea lor echitabilă din bugetul global de carbon începând cu 1960. Unele țări s-au încadrat în cota lor echitabilă, în timp ce nordul global (SUA, Europa, Canada, Australia, Noua Zeelandă, Japonia și Israel) au depășit deja masiv cota lor echitabilă din bugetul comun al atmosferei.
Aproape 90% din emisiile excedentare sunt datorate nordului global bogat, în timp ce restul provin de la țările cu emisii ridicate din sudul global, în special statele bogate în petrol, precum Arabia Saudită și Emiratele Arabe Unite.
Cinci țări cu emisii scăzute și cu populații mari – India, Indonezia, Pakistan, Nigeria și China (în prezent cel mai mare emițător din lume) – ar fi îndreptățite să primească 102 miliarde de dolari pentru că și-au sacrificat partea lor echitabilă din bugetul de carbon în scenariul cu emisii zero.
