Schimbările climatice determină valuri de căldură mai intense și mai frecvente, care la rândul lor generează o „ceață de poluanți”, amenințând sănătatea oamenilor și a altor viețuitoare, a avertizat miercuri ONU, potrivit AFP.
Fumul incendiilor de pădure care a sufocat recent orașele de la Atena la New York poate fi cel mai vizibil semn al poluării aerului provocate de valurile de căldură.
Dar căldura extremă poate induce, de asemenea, o serie întreagă de alte procese chimice periculoase pentru sănătatea umană, a declarat Organizația Meteorologică Mondială a Națiunilor Unite în buletinul său anual privind calitatea aerului și clima.
„Valurile de căldură înrăutățesc calitatea aerului, cu efecte în lanț asupra sănătății umane, ecosistemelor, agriculturii și, într-adevăr, asupra vieții noastre de zi cu zi”, a declarat șeful OMM, Petteri Taalas, într-un comunicat.
Un studiu recent realizat de Institutul de Politici Energetice de la Universitatea din Chicago (EPIC) a indicat că poluarea aerului cu particule fine, provenite de la elemente precum emisiile vehiculelor și ale industriei, dar și de la nisip și incendii de vegetație, reprezintă „cea mai mare amenințare externă la adresa sănătății publice” la nivel mondial.
Taalas a subliniat că „schimbările climatice și calitatea aerului nu pot fi tratate separat. Ele merg mână în mână și trebuie abordate împreună pentru a rupe acest cerc vicios”.
Valuri de căldură mai extreme
Deși raportul de miercuri s-a bazat pe datele din 2022, Taalas a avertizat că, în ceea ce privește temperaturile, „ceea ce vom vedea în 2023 este chiar mai extrem”.
Miercuri, serviciul Copernicus Climate Change Service al Uniunii Europene a declarat că Pământul tocmai a avut cele mai fierbinți trei luni înregistrate vreodată, luna iulie a anului trecut fiind cea mai fierbinte lună înregistrată vreodată, urmată de luna august, și că 2023 este pe cale să devină cel mai fierbinte an înregistrat vreodată.
Aceasta este o veste proastă pentru nivelurile de calitate a aerului.
„Calitatea aerului și clima sunt interconectate, deoarece speciile chimice care le afectează pe ambele sunt legate, deoarece substanțele responsabile de schimbările climatice și de degradarea calității aerului sunt adesea emise de aceleași surse și deoarece schimbările în una dintre ele determină în mod inevitabil schimbări în cealaltă”, a declarat OMM.
Aceasta a subliniat, de exemplu, modul în care arderea combustibililor fosili emite în atmosferă dioxid de carbon și oxid de azot, care nu numai că sunt gaze cu efect de seră care captează căldura, dar pot duce la formarea de poluanți precum ozonul și aerosolii de nitrați.
Între timp, cercetătorii sunt în general de acord că schimbările climatice provoacă valuri de căldură mai intense și mai frecvente, iar acest lucru duce la rândul său la un risc tot mai mare de incendii de vegetație mai grave, a precizat OMM.
”Strâns legate”
„Valurile de căldură și incendiile de vegetație sunt strâns legate”, a declarat Lorenzo Labrador, un cercetător OMM din cadrul rețelei Global Atmosphere Watch, care a compilat buletinul de miercuri.
„Fumul de la incendiile de vegetație conține o amestecătură de substanțe chimice care afectează nu numai calitatea aerului și sănătatea, ci și plantele, ecosistemele și culturile – și duce la mai multe emisii de carbon și, prin urmare, la mai multe gaze cu efect de seră în atmosferă”, a spus el în comunicat.
Datele din 2022 detaliate în raport au arătat cum valurile de căldură de anul trecut au declanșat incendii de vegetație în nord-vestul Statelor Unite, ceea ce a dus la un aer nesănătos.
Temperaturile în creștere în Europa, însoțite de cantități neobișnuit de mari de praf deșertic care au ajuns pe continent, au dus între timp la creșterea concentrațiilor de particule și a poluării cu ozon la nivelul solului, potrivit raportului.
În timp ce ozonul stratosferic, de mare altitudine, oferă oamenilor o protecție vitală împotriva razelor ultraviolete nocive ale soarelui, ozonul din apropierea suprafeței Pământului este dăunător pentru sănătatea umană.
De asemenea, acesta reduce randamentul culturilor, pierderile cauzate de ozon fiind în medie de 4,4-12,4 % la nivel global pentru culturile alimentare de bază, iar pierderile de grâu și soia ajung la 15-30 % în unele părți din India și China.