Schimbările climatice și creșterea numărului evenimentelor meteorologice extreme și a dezastrelor naturale au fost încadrate în premieră de către Banca Națională a României (BNR) la categoria „vulnerabilităților structurale” care amenință stabilitatea financiară a țării, conform unui raport realizat la nivelul lunii decembrie.
„Modificările climatice importante și creșterea numărului evenimentelor meteorologice extreme și a dezastrelor naturale din ultimii ani au determinat regândirea politicilor economice și financiare în vederea tranziției economiei către un model de creștere favorabil mediului”, notează banca centrală.
Raportul arată că schimbările climatice aduc riscuri pentru aproape jumătate din economia țării. Mai exact, BNR spune că firmele pentru care există acest risc, cele cu impact climatic, au fost responsabile de 40% din valoarea adăugată brută la nivel agregat în economie în anul 2021, reprezintă 48% din activele totale și 33% din forța de muncă a sectorului companiilor nefinanciare.
„În România, companiile nefinanciare relevante din punct de vedere climatic (brown) sunt responsabile de 40 la sută din valoarea adăugată brută la nivel agregat (anul 2021), 48 la sută din activele totale și 33 din forța de muncă a sectorului companiilor nefinanciare”, se arată în raport.
Astfel, creditarea bancară acordată acestui sector s-a majorat în ultimul an la 84 de miliarde de lei, crescând cu 30% față de luna iunie 2021, dar intensitatea de carbon a împrumuturilor s-ar fi redus pe fondul diminuării emisiilor de gaze de seră în perioada pandemiei.
„Atât rata de neperformanță, cât și probabilitatea de nerambursare pentru aceste firme se situează la valori superioare mediei sectorului companiilor nefinanciare. Analizarea riscurilor climatice asupra sistemului financiar este un element important pe care BNR îl are în vedere în procesul de evaluare și implementare a măsurilor în domeniul stabilității financiare”, notează banca centrală.
Petre Daea, ministrul Agriculturii, declara în decembrie că România va înregistra la nivelul anului 2022 cea mai slabă producție de porumb din 2007 până astăzi, în contextul unei secete pedologice care a luat prin surprindere fermierii anul trecut, conform Agerpres.
Acesta este cel mai mic nivel de la aderarea la Uniunea Europeană, însă trebuie să ținem cont că România a ocupat în 2021 primul loc la producția de porumb în blocul european, cu peste 14,8 milioane de tone.
În raportul asupra stabilității financiare, BNR spune că în contextul creșterii frecvenței și severității evenimentelor climatice extreme, adoptarea de către firme a unor măsuri de acțiune timpurie, într-o manieră informată, poate conduce la reducerea impactului efectelor nefavorabile ale schimbărilor climatice.
„Conform ediției speciale a sondajului FCNEF, circa 46 la sută dintre companiile din sectorul construcțiilor și imobiliarelor nu au întreprins nicio măsură pentru diminuarea efectelor negative generate de schimbările climatice asupra afacerii și numai 22 la sută au luat poziții în vederea creșterii eficienței energetice. În plus, sectorul construcțiilor și imobiliarelor se numără printre sectoarele de activitate cele mai afectate de riscurile climatice fizice, în special de valurile de căldură”.
Raportul mai arată că în perioada mai-septembrie 2022, firmele au contractat credite cu destinație climatică în valoare de 976 de milioane de lei, adică 0,56% din portofoliul de credite corporative.
Structura acestora este dominată de creditele pentru clădiri verzi (42 la sută), urmate de electricitate și sisteme de încălzire și răcire (24 la sută) și de cele pentru eficiență energetică (13 la sută).
Florian Neagu, directorul adjunct al Direcției de Stabilitate Financiară din cadrul BNR, a declarat pentru Bloomberg că este crucial ca România să aibă o tranziție sistematică spre economia verde pentru a evita șocuri economice.
„Lipsa de acțiune pentru prevenirea efectelor schimbărilor climatice poate avea consecințe negative atât în economia reală, cât și în sectorul bancar”, a declarat Florian Neagu.
