În cadrul unei audieri istorice, micile națiuni insulare afectate în mod disproporționat de criza climatică se vor confrunta cu țările cu emisii mari de gaze cu efect de seră în fața unui tribunal din Hamburg, Germania, la 11 septembrie, în ceea ce este considerat primul caz de justiție climatică care vizează protejarea oceanelor, scrie The Guardian.
Pe parcursul celor două zile de audieri, națiunile – printre care se numără Bahamas, Tuvalu, Vanuatu, Antigua și Barbuda – vor cere Tribunalului Internațional pentru Dreptul Mării (Itlos) să stabilească dacă emisiile de gaze cu efect de seră absorbite de mediul marin ar trebui considerate poluare.
Fiind unul dintre cele mai mari rezervoare de carbon de pe planetă, oceanul absoarbe 25% din emisiile de dioxid de carbon, captează 90% din căldura cauzată de aceste emisii și produce jumătate din oxigenul mondial.
Majoritatea țărilor au obligația, în temeiul Convenției ONU privind dreptul mării, cu caracter obligatoriu din punct de vedere juridic, de a lua măsuri pentru a preveni, reduce și controla poluarea marină.
În cazul în care procesul intentat de Comisia statelor insulare mici privind schimbările climatice și dreptul internațional (Cosis) va avea succes, aceste obligații vor include reducerea emisiilor de dioxid de carbon și protecția mediului marin deja afectat de poluarea cu CO2.
Statele speră că acesta va oferi orientări țărilor cu privire la reducerile de emisii necesare pentru a-și îndeplini angajamentele asumate în cadrul Acordului de la Paris privind clima, pentru a preveni creșterea temperaturilor cu 1,5C (2,7F) peste nivelurile preindustriale. În luna mai, oamenii de știință au avertizat că este posibil ca lumea să depășească ținta de 1,5C până în 2027.
„Nivelul mării crește rapid, amenințând să ne scufunde pământurile sub ocean”, a declarat Kausea Natano, prim-ministrul Tuvalu, într-o declarație.
„Fenomenele meteorologice extreme, care cresc în număr și intensitate cu fiecare an care trece, ne ucid oamenii și ne distrug infrastructura. Întregi ecosisteme marine și de coastă mor în apele care devin tot mai calde și mai acide.”
Poporul său suferă o „nedreptate manifestă” ca urmare a schimbărilor climatice, a spus el. „Suntem încrezători că instanțele și tribunalele internaționale nu vor permite ca această nedreptate să continue nestingherită.”
Jumătate din capitala Tuvalu, Funafuti, va fi inundată până în 2050, potrivit estimărilor.
Deși Acordul de la Paris este un tratat obligatoriu din punct de vedere juridic care impune țărilor să reducă emisiile și afirmă obiectivul de a limita creșterea temperaturii globale la mai puțin de 2C, acesta permite țărilor să își stabilească propriile planuri de acțiune.
„Nu există nicio obligație de a menține creșterea temperaturii în limita a 1,5C, dincolo de care există o probabilitate ridicată de schimbări climatice catastrofale”, a declarat Payam Akhavan, consilier juridic principal și președinte al comitetului de experți juridici al Cosis.
Cazul va folosi principiul prejudiciului transfrontalier, a spus Akhavan. „Care este diferența între a avea un coș de fum toxic care emană peste graniță și emisiile de dioxid de carbon?
„Unele dintre aceste state vor deveni nelocuibile într-o generație și multe dintre ele vor fi scufundate sub mare.
„Aceasta este o încercare de a folosi toate instrumentele disponibile pentru a forța marii poluatori să schimbe cursul cât încă mai pot.”
