Piscinele, grădinile bine udate și mașinile curate ale celor bogați provoacă crize de apă în orașe cel puțin la fel de mult ca urgența climatică sau creșterea populației, arată un nou studiu citat de The Guardian.
Cercetătorii au declarat că diferența enormă în ceea ce privește consumul de apă între cetățenii bogați și cei săraci a fost în mare parte ignorată în căutarea de soluții pentru deficitul de apă, accentul fiind pus în schimb pe încercările de a crește oferta și pe creșterea prețurilor la apă. Aceștia au afirmat că singura modalitate de a proteja rezervele de apă este redistribuirea mai echitabilă a resurselor de apă.
Studiul a folosit orașul Cape Town din Africa de Sud ca studiu de caz și a constatat că cei mai bogați oameni au folosit de 50 de ori mai multă apă decât cei mai săraci. Atunci când criza de apă din Ziua Zero a lovit orașul în 2018, după mai mulți ani de secetă, cei mai săraci au rămas fără apă suficientă pentru nevoile lor de bază, au spus oamenii de știință.
Cape Town a fost departe de a fi un caz unic, au spus cercetătorii, existând probleme similare în multe orașe din întreaga lume. Începând cu anul 2000, peste 80 de orașe mari s-au confruntat cu secetă extremă și penurie de apă, au spus ei, inclusiv Miami, Melbourne, Londra, Barcelona, São Paulo, Beijing, Bengaluru și Harare.
Cercetătorii au declarat că se așteaptă ca crizele urbane de apă să devină tot mai frecvente, peste 1 miliard de locuitori ai orașelor urmând să se confrunte cu penuria de apă în viitorul apropiat. În luna martie, un raport al Comisiei globale privind economia apei a concluzionat că lumea se confruntă cu o criză iminentă a apei, în condițiile în care se așteaptă ca cererea să depășească oferta cu 40% până în 2030.
Prof. Hannah Cloke, de la Universitatea din Reading, Marea Britanie, și co-autor al noului studiu, a declarat: „Schimbările climatice și creșterea populației înseamnă că apa devine o resursă tot mai prețioasă în marile orașe, dar am arătat că inegalitatea socială este cea mai mare problemă pentru ca persoanele mai sărace să aibă acces la apă pentru nevoile lor zilnice.
„Proiecțiile noastre arată că această criză s-ar putea agrava pe măsură ce decalajul dintre bogați și săraci se adâncește în multe părți ale lumii. În cele din urmă, toată lumea va suferi consecințele dacă nu vom dezvolta modalități mai echitabile de împărțire a apei în orașe.”
Studiul, publicat în revista Nature Sustainability, a utilizat date pentru a dezvolta un model de utilizare a apei în orașe care a ținut cont de diferitele niveluri de venit. În Cape Town, studiul a constatat că grupul cel mai bogat – 14% din populația orașului – a folosit 51% din apa consumată în oraș. În schimb, grupul cel mai sărac – 62% din populație – a folosit doar 27% din apă. Cea mai mare parte a apei utilizate de grupul cel mai bogat a fost pentru nevoi neesențiale.
Modelul, care ar putea fi aplicat și în alte orașe, a arătat că schimbările în utilizarea apei de către grupul cel mai bogat au avut un impact mai mare asupra disponibilității generale a apei decât schimbările în rândul populației sau secetele legate de criza climatică. Cercetătorii au mai spus că utilizarea sporită a forajelor private în perioadele de penurie de către cei mai bogați cetățeni a epuizat substanțial resursele de apă subterană.
Oamenii de știință au declarat că, dacă nu se ține cont de inegalitatea socială într-o criză a apei, se ajunge adesea la soluții tehnocratice care nu fac decât să reproducă modelele inegale și nesustenabile de utilizare a apei care au contribuit la criza de apă în primul rând.
Profesoara Mariana Mazzucato, de la University College London, Marea Britanie, și unul dintre autorii principali ai raportului Comisiei globale privind economia apei, a declarat: „Avem nevoie de o abordare mult mai proactivă și mai ambițioasă a binelui comun [în ceea ce privește criza apei]. Trebuie să punem justiția și echitatea în centrul acestei probleme, nu este doar o problemă tehnologică sau financiară.”
Noua analiză a citat concluzia unui raport din 2016, care spunea următoarele: „Pentru cea mai mare parte a lumii, era apei potabile ieftine și abundente a trecut”.
Cloke și colegii săi au adăugat: „Este timpul să ne punem de acord asupra modului în care societatea ar trebui să împartă cea mai esențială resursă naturală a vieții.”
