Procentul gospodăriilor din România care renunță la alte nevoi pentru a avea confort termic în casă a ajuns anul trecut la 21%, dublu față de nivelul din 2021 de 10,5%, arată un studiu efectuat de Observatorul Român al Sărăciei Energetice (ORSE), pe baza datelor cuprinse în Ancheta Bugetelor de Familie realizată de Institutul Național de Statistică.
Mai mult, sărăcia energetică afectează nu doar populația cea mai săracă, ci este un fenomen care a crescut alarmant și în rândul populației cu venituri medii. Rata sărăciei energetice măsurate prin indicatorul LIHC („Low Income, High Cost”) arată că aproximativ jumătate dintre gospodăriile din decilele 3 și 4 de venit au căzut anul trecut în sărăcie după plata facturilor la energie, acestea fiind cele mai afectate categorii. De asemenea, rata sărăciei energetice în rândul gospodăriilor din decilele 4 și 5 de venit a crescut de circa cinci ori în 2022 față de 2021.
„Nu există o soluție care să se potrivească pentru toți. Pentru cei cu venituri foarte mici, cu siguranță că ajutoarele pentru încălzire sunt în continuare foarte necesare. Însă e clar că vorbim despre o problemă structurală în ceea ce privește calitatea fondului de locuințe. În mediul rural, vorbim de multe ori nu de sărăcie, ci de subdezvoltare – 80% din populația din mediul rural încă se încălzește cu lemne, în contextul în care avem un fond de locuințe extrem de slab pregătit în ansamblu pentru a asigura confort sau măcar nevoi minimale de bunăstare. În mediul urban, vorbim de un fond de locuințe care este predominant provenit din vremea comunismului, care are peste 50 de ani vechime și în care în cea mai mare parte s-a investit foarte puțin sau nu s-a investit deloc. De la ineficiența scăzută a clădirilor vin consumurile mari de energie, corelate cu veniturile mici ale gospodăriilor. O zonă care ar trebui tratată cu prioritate o reprezintă investițiile în eficiență energetică, fără să minimalizăm importanța unor lucruri care se pot face mai repede sau poate cu mai puțin bani”, a spus George Jiglău, președintele Centrului pentru Studiul Democrației (CSD), inițiatorul ORSE.
Indicatorul LIHC este unul dintre principalii indicatori folosiți pentru măsurarea sărăciei energetice în rândul populației. Acest indicator nu reflectă neapărat incapacitatea acestor gospodării de a se încălzi, ci arată că facturile la energie au un impact foarte ridicat în bugetul acestora. Practic, după ce își plătesc facturile la energie, a căror valoare este peste nivelul median național, aceste gospodării cad sub pragul de sărăcie monetară.
