Poluarea provenită de la creșterea animalelor, de la produsele farmaceutice și de la asistența medicală amenință să distrugă un pilon cheie al medicinei moderne, deoarece deversările de gunoi de grajd și alte tipuri de deșeuri în cursurile de apă contribuie la creșterea globală a superbacteriilor, a avertizat ONU, potrivit The Guardian.
Creșterea animalelor este una dintre sursele cheie de tulpini de bacterii care au dezvoltat rezistență la toate formele de antibiotice, prin utilizarea excesivă a medicamentelor în agricultură.
Poluarea farmaceutică a cursurilor de apă, provenită de la fabricile de medicamente, este, de asemenea, un factor important, alături de eșecul de a asigura salubritatea și de a controla canalizarea în întreaga lume, precum și de a aborda problema deșeurilor provenite de la unitățile sanitare. Superbacteriile rezistente pot supraviețui în apele uzate netratate.
Concluziile noului raport, publicat marți, arată că poluarea și lipsa de salubritate în țările în curs de dezvoltare nu mai pot fi considerate de către lumea bogată ca o problemă îndepărtată și localizată pentru oamenii săraci. Atunci când apar superbacterii, acestea se răspândesc rapid și amenință sănătatea chiar și a persoanelor din sistemele de sănătate bine finanțate din lumea bogată.
Conform raportului, Programul ONU pentru Mediu a constatat că instalațiile sanitare și de sănătate precare și lipsa de reglementare în domeniul creșterii animalelor creează terenuri de reproducere pentru bacteriile rezistente și, prin urmare, amenință sănătatea globală. Potrivit ONU, până în 2050, până la 10 milioane de oameni ar putea muri anual din cauza rezistenței antimicrobiene (AMR), ceea ce ar face ca aceasta să fie la fel de ucigașă ca și cancerul în prezent.
Creșterea numărului de superbacterii va avea, de asemenea, un impact economic, ducând la pierderea a aproximativ 3,4 miliarde de dolari pe an până la sfârșitul acestui deceniu și împingând 24 de milioane de oameni în sărăcie extremă.
Inger Andersen, director executiv al UNEP, a declarat: „Poluarea aerului, a solului și a cursurilor de apă subminează dreptul omului la un mediu curat și sănătos. Aceiași factori care cauzează degradarea mediului agravează problema rezistenței antimicrobiene. Impactul rezistenței antimicrobiene ar putea distruge sistemele noastre de sănătate și alimentare.”
Ea a solicitat acțiuni urgente pentru a stopa poluarea. „Reducerea poluării este o condiție prealabilă pentru încă un secol de progres către foamete zero și sănătate bună”, a declarat ea, cu ocazia lansării raportului la cea de-a șasea reuniune a Grupului liderilor mondiali privind rezistența antimicrobiană, care a avut loc marți în Barbados.
Raportul a constatat că apele uzate, salubrizarea deficitară și eliminarea inadecvată a deșeurilor sunt factori care contribuie la această problemă.
Simon Clarke, microbiolog la Universitatea din Reading, care nu a fost implicat în acest raport, a declarat că oamenii nu reușesc să recunoască cât de mult a contat utilizarea antibioticelor în medicina modernă. „Din cauza eficacității antibioticelor, am uitat, poate, impactul mortal pe care multe infecții îl aveau în trecut. Riscul de a nu face nimic este că fiecare rănire, operație sau deplasare de rutină la spital vine cu riscul de a lua o infecție letală.”
Superbacteriile au fost asociate în trecut cu infecțiile dobândite în spital, cum ar fi MRSA. Dar acest lucru se schimbă, a avertizat Oliver Jones, profesor de chimie la Universitatea RMIT din Melbourne, Australia. „Avem tendința de a ne gândi la rezistența antibacteriană ca fiind o problemă asociată cu spitalele. Ceea ce arată acest raport este că antibioticele și alte medicamente care ajung în mediul înconjurător reprezintă un factor major în răspândirea rezistenței la antibiotice și un lucru căruia trebuie să îi acordăm atenție cât mai curând”, a spus el.
ONU, la rândul său, prezintă un set de soluţii, care vizează sectoarele ce contribuie la această problemă.
Astfel, industria farmaceutică este invitată să „asigure izolarea şi tratarea adecvată a deşeurilor şi a apelor uzate”, cu o consolidare generală a cadrului de reglementare.
Experţii recomandă, de asemenea, spitalelor să instaleze sisteme specifice de tratare a apelor uzate şi să asigure eliminarea medicamentelor.
În agricultură, de exemplu, se sugerează o „reevaluare a limitelor antimicrobiene” şi „reducerea deversărilor” pentru protejarea căilor navigabile.
