Șeful autorității mondiale în domeniul științei climei spune că factorii de decizie politică riscă să treacă cu vederea o bombă cu ceas de mii de miliarde de dolari dacă continuă planurile de producție a combustibililor fosili, avertizând că costul inacțiunii crește „în fiecare săptămână, în fiecare lună și în fiecare an”, transmite CNBC.
Vorbind la scurt timp după ce a fost ales noul președinte al Grupului interguvernamental al ONU privind schimbările climatice, Jim Skea a declarat că o serie de recorduri de căldură la nivel mondial a subliniat nevoia urgentă de a reduce emisiile de gaze cu efect de seră cât mai rapid și mai profund posibil.
„Sincer, ne aflăm într-o situație disperată”, a declarat Skea pentru CNBC prin videoconferință. „Am făcut proiecții cu privire la tipul de impact pe care îl vor avea schimbările climatice și a fost întotdeauna un fel de abordare orientată spre viitor”.
„Dar se întâmplă pe ecranele televizoarelor noastre. Poți să te uiți pe fereastră, trebuie să faci alegeri cu privire la ce să te îmbraci sau dacă să ieși sau nu în acest moment. Așadar, ne confruntăm cu provocări reale”, a spus el.
„Am prezis acest lucru, dar cred că se întâmplă probabil mai repede și cred că a surprins pe toată lumea doar viteza cu care s-au întâmplat lucrurile.”
Acest sentiment de șoc a fost palpabil în rândul oamenilor de știință din domeniul climei în ultimele săptămâni. Planeta a înregistrat cea mai fierbinte zi de la începutul înregistrărilor pentru a treia oară în doar patru zile la începutul lunii iulie – o lună care, între timp, a fost confirmată ca fiind cea mai fierbinte din istorie.
O mare parte din Europa, Africa de Nord, Orientul Mijlociu și Asia au suferit din cauza căldurii toride, în timp ce țările din America de Sud au fost afectate de temperaturi record în mijlocul iernii.
Criza climatică provocată de activitatea umană face ca fenomenele meteorologice extreme și impactul acestora să devină mai frecvente și mai intense.
Skea, profesor de energie durabilă la Imperial College din Londra, care a co-prezidat cea mai recentă rundă de rapoarte ale IPCC, a subliniat importanța recunoașterii faptului că „avem posibilitatea de a interveni” pentru a evita cele mai grave efecte ale crizei.
„Doar pentru că situația este sumbră, nu trebuie să ne lăsăm paralizați într-o stare de inactivitate din această cauză”, a spus Skea. Predecesorul său în funcția de președinte al IPCC, Hoesung Lee, a insistat, de asemenea, asupra faptului că instrumentele și cunoștințele necesare sunt disponibile imediat pentru a asigura un viitor sustenabil.
O bombă cu ceas de 4 trilioane de dolari?
În aprilie anul trecut, cei mai importanți oameni de știință din domeniul climei din lume au transmis mesajul că va fi necesară o reducere substanțială a utilizării combustibililor fosili pentru a limita încălzirea globală. Arderea combustibililor fosili, cum ar fi cărbunele, petrolul și gazele naturale, este principalul motor al crizei.
Într-adevăr, IPCC a declarat că utilizarea actuală a combustibililor fosili este deja mai mult decât poate suporta planeta, iar proiectele suplimentare sunt destinate să blocheze emisii și mai mari, cu consecințe devastatoare.
Grupul de experți ONU privind clima a estimat, de asemenea, că investitorii în combustibili fosili ar putea risca să piardă între 1.000 și 4.000 de miliarde de dolari dacă guvernele vor acționa pentru a limita creșterea temperaturii globale.
Această așa-numită „bulă a carbonului” este recunoscută ca un risc major pentru investitorii cu o expunere ridicată la combustibili fosili și, în cazul în care această bulă se sparge, se crede că efectele ar putea provoca un șoc în întreaga economie mondială.
„Trebuie să fim extrem de conștienți de aceste consecințe sociale și economice și să nu le ascundem sub preș. Trebuie să ne confruntăm direct cu ele și să abordăm aceste probleme”, a declarat Jim Skea – președintele IPCC.
„Vom mai vedea combustibili fosili până la mijlocul acestui secol. Vor exista în special petrol și gaze care vor fi încă folosite”, a spus Skea, întrebat despre riscul pentru investitori dacă activele din combustibili fosili își vor pierde brusc valoarea ca urmare a politicii climatice.
El a subliniat că IPCC a declarat anterior că aproximativ 80% din rezervele de cărbune, 50% din rezervele de gaze și 30% din rezervele de petrol nu pot fi arse dacă încălzirea va fi limitată la 2 grade Celsius – iar dacă încălzirea va fi limitată la 1,5 grade Celsius, vor rămâne nearse mult mai multe rezerve.
Cu alte cuvinte, o mare parte din combustibilii fosili va trebui să rămână în pământ.
În ciuda acestui fapt, unele dintre cele mai bogate națiuni din lume, precum SUA și China, au invocat securitatea energetică ca motiv pentru a investi în proiecte suplimentare de combustibili fosili. Și liderii G7 au fost criticați în luna mai pentru că au aprobat investițiile în gaze ca „un răspuns temporar” la invazia pe scară largă a Rusiei în Ucraina și la criza energetică rezultată.
„Mesajul simplu este clar că dacă aceste decizii sunt luate acum – și ar putea fi luate din motive politice legitime de securitate energetică – va lăsa o alegere pentru factorii de decizie în viitor, dacă aceste rezerve vor continua să fie exploatate sau dacă se vor atinge obiectivele Acordului de la Paris”, a spus Skea.
„Este o alegere destul de clară”, a adăugat el. „Este mai degrabă o amânare a luării de decizii decât să o facem. Nu contează dacă petrolul din sol este dovedit sau nu, contează dacă este ars și a ajuns în atmosferă.”
Rugat să comenteze exemple specifice de guverne care merg mai departe cu planurile de expansiune a combustibililor fosili, cum ar fi angajamentul recent al Regatului Unit de a oferi sute de licențe de petrol și gaze din Marea Nordului și strategia energetică a Emiratelor Arabe Unite, gazda COP28, de a crește producția și consumul de combustibili fosili, Skea a oferit un răspuns diplomatic.
„Acum sunt președintele unui organism interguvernamental global bazat pe consens, așa că nu facem comentarii despre țări individuale, dar am subliniat în general că, dacă luăm aceste decizii acum, lăsăm anumite decizii dificile pentru factorii de decizie politică în viitor”, a spus el.
Consecințe sociale și economice
Skea a subliniat că amploarea acțiunilor necesare pentru a îndeplini obiectivele Acordului istoric de la Paris nu a fost progresivă. „Este nevoie de o acțiune transformatoare foarte ambițioasă”, a spus el.
Acordul de la Paris din 2015 spune că obiectivul pe termen lung este de a se asigura că încălzirea globală rămâne „mult sub” 2 grade Celsius și de a „continua eforturile” pentru a limita creșterea temperaturii la 1,5 grade Celsius.
Obiectivul de 1,5 grade Celsius este recunoscut ca fiind o țintă globală crucială, deoarece dincolo de acest nivel, așa-numitele puncte de basculare devin mai probabile. Acestea sunt praguri la care mici schimbări pot duce la schimbări dramatice în întregul sistem de susținere a vieții pe Pământ.
