O suprafață de pădure de munte mai mare decât statul Texas din SUA a dispărut din 2001, iar numărul de păduri care se pierd în fiecare an se accelerează într-un ritm „alarmant”, avertizează un studiu, citat de The Guardian.
Oamenii de știință au descoperit că 78 de milioane de hectare de pădure montană au dispărut în ultimele două decenii în întreaga lume, ceea ce reprezintă peste 7% din totalul pădurilor existente. Principalele cauze ale pierderilor au fost exploatarea forestieră, extinderea agriculturii și incendiile de pădure.
Munții adăpostesc peste 85% din păsările, mamiferele și amfibienii din lume. Aceste habitate erau cândva mai protejate decât cele de la câmpie, deoarece terenul accidentat le făcea mai puțin accesibile, se arată în document. În prezent, acestea sunt din ce în ce mai amenințate, deoarece oamenii exploatează zone ale planetei mai greu accesibile, iar pădurile de câmpie beneficiază de o protecție sporită.
„Analiza noastră globală a pierderii pădurilor montane identifică o accelerare alarmantă în ultimele două decenii”, au scris cercetătorii, conduși de oameni de știință de la Universitatea din Leeds și de la Universitatea de Sud de Știință și Tehnologie din China, în lucrarea publicată în revista One Earth.
Aceștia au constatat că exploatarea forestieră a fost responsabilă pentru 42% din pierderea pădurilor montane, incendiile de pădure pentru 29%, cultivarea pe tăieri și arderi 15% și agricultura semipermanentă sau permanentă 10%.
Cercetătorii au urmărit schimbările din păduri între 2001 și 2018, documentând atât creșterile, cât și scăderile în ceea ce privește acoperirea cu copaci și analizând posibilele efecte asupra biodiversității. Ei au constatat că Asia, America de Sud, Africa, Europa și Australia au fost grav afectate. O mare parte din pierderile din nordul Asiei s-au datorat incendiilor, în special în zone mari din Rusia. Seceta și incendiile de tufișuri au dus la pierderi semnificative în Australia.
Rata anuală a pierderilor a crescut brusc după 2010, crescând cu 50% în perioada 2010-2018, comparativ cu perioada 2001-2009. S-a constatat că expansiunea agriculturii și a exploatării forestiere în zonele înalte din Asia de Sud-Est a fost un factor determinant. În perioada studiată, mai mult de jumătate din pierderile de păduri la nivel mondial au avut loc în Asia.
Criza climatică exercită presiuni asupra faunei montane – și adesea sensibile – pe măsură ce temperaturile mai ridicate forțează speciile să se mute pe terenuri mai înalte. La un moment dat, este posibil ca acestea să rămână fără habitate adecvate, un proces cunoscut sub numele de „scara rulantă spre dispariție„.
Studii anterioare au arătat că plantele alpine nu țin pasul cu schimbările climatice, iar speciile invazive colonizează mai repede vârfurile munților. Botaniștii care au lucrat în Highlands scoțieni au descoperit, de asemenea, că cele mai rare plante de munte din Marea Britanie se retrag din ce în ce mai sus.
În această ultimă lucrare, cercetătorii au avertizat: „Pădurile montane suferă schimbări dramatice în multe regiuni din cauza sensibilității lor la schimbările climatice și la presiunile antropice, ceea ce va deveni o amenințare majoră pentru speciile montane”.
Mai mult de 40% din pierderea totală a fost înregistrată în pădurile montane tropicale, care sunt considerate puncte fierbinți de biodiversitate, ceea ce pune și mai multă presiune asupra speciilor amenințate. Zhenzhong Zeng de la Universitatea de Știință și Tehnologie din Sud, unul dintre autorii lucrării, a declarat: „Ceea ce necesită atenția noastră este faptul că pierderea pădurilor montane a invadat zone cunoscute ca având o valoare de conservare ridicată pentru biodiversitatea terestră, în special în zonele tropicale. Diferitele tipuri de extindere a agriculturii și activitățile forestiere sunt factori cheie în această zonă.”
Documentul a constatat că crearea de zone protejate în cadrul punctelor fierbinți ale biodiversității a redus rata de pierdere. „Creșterea suprafeței de protecție în zonele montane ar trebui să fie esențială pentru conservarea pădurilor montane și a biodiversității în viitor”, se arată în document.
