Fostul secretar general al ONU, Ban Ki-moon, a avertizat că cel mai mare fond din lume pentru a ajuta țările în curs de dezvoltare să facă față crizei climatice rămâne o „coajă goală”, în ciuda promisiunilor făcute de decenii întregi de țările bogate.
„Trebuie să vedem o accelerare masivă a mobilizării miilor de miliarde de dolari necesari pentru a feri lumea de un colaps climatic”, a declarat el.
De asemenea, Achim Steiner, administratorul Programului de Dezvoltare al ONU, a criticat, joi, subfinanțarea angajamentului de finanțare pentru climă, pe care l-a numit o „parodie”.
Potrivit ONU, finanțarea internațională pentru climă de la țările bogate la cele sărace este de cinci până la zece ori mai mică decât este necesar. În 2020, banii puși deoparte pentru a ajuta țările mai sărace să se adapteze la criza climatică s-au ridicat la 29 de miliarde de dolari – cu mult sub cele 340 de miliarde de dolari pe an care ar putea fi necesare până în 2030.
Cel mai mare astfel de fond, Fondul verde pentru climă, se ridică la 11,4 miliarde de dolari. Țările bogate au fost, de asemenea, acuzate de ONG-uri că au înșelat contabilitatea și au acordat împrumuturi în loc de granturi.
Ban, un diplomat sud-coreean, a fost din 2007 până în 2016 al optulea secretar general al ONU; prima sa inițiativă majoră a fost aceea de a îndemna la acțiuni privind clima la summitul de la Bali din 2007.
Doi ani mai târziu, la Cop15 de la Copenhaga, țările bogate au promis că vor furniza 100 de miliarde de dolari pe an pentru finanțarea combaterii schimbărilor climatice în fiecare an pentru țările în curs de dezvoltare până în 2020. Cu toate acestea, Ban a declarat: „După 14 ani, nu s-a întâmplat nimic”.
Războiul din Ucraina, precum și conflictele din Tigray, Etiopia, Yemen și Afganistan, au îndepărtat atenția de la criza climatică, a adăugat el. „Cea mai critică criză este cea a schimbărilor climatice, care se întâmplă mult mai repede decât s-ar putea crede. Nu avem timp de pierdut”.
Ban nu a fost de acord cu criticii care au considerat Cop27, desfășurată anul trecut în Egipt, drept un eșec. „Am reușit, după zeci de ani, să ne punem de acord asupra pierderilor și pagubelor. Acesta a fost un mare succes”, a spus el.
Dar acum este „responsabilitatea morală” a statelor să pună în practică discuțiile, a adăugat el, pentru a ajuta țările mai sărace să se adapteze la încălzirea globală și pentru a atenua pierderile și daunele pe care le-au suferit deja din cauza crizei climatice. „I-am îndemnat pe liderii politici: ridicați nivelul ambițiilor politice și apoi găsiți o modalitate de a oferi sprijin financiar. Este responsabilitatea lor morală.
„Pe măsură ce ne îndreptăm spre Cop28 în Emiratele Arabe Unite, eforturile noastre de atenuare și adaptare la schimbările climatice trebuie să se accelereze.”
Cunoscut pentru diplomația sa discretă în perioada în care a fost secretar general, Ban a continuat să co-fondeze, în 2017, Centrul Ban Ki-moon pentru cetățeni globali, pentru a le oferi femeilor și tinerilor posibilitatea de a atinge obiectivele privind clima și dezvoltarea. Renunțarea la rolul său în cadrul ONU, a spus el, a însemnat că acum poate vorbi cu mai multă fermitate despre urgența climatică – de exemplu, când în 2020 a descris retragerea lui Donald Trump din Acordul de la Paris ca fiind „iresponsabilă din punct de vedere moral”.
„Mulți oameni mă consideră o persoană blândă și moale”, a spus Ban. „Dar când vine vorba de climă devin mult mai pasionat și uneori furios. M-am abținut să îmi exprim furia în calitate de secretar general. Dar acum sunt o persoană retrasă. Am fost foarte supărat pe Trump, atunci când a fost președinte, retrăgându-se din acordul de la Paris privind schimbările climatice.”
Retragerea lui Trump a fost greșită din punct de vedere științific și iresponsabilă din punct de vedere moral, a spus el.
