2023 va fi probabil cel mai cald an din istoria omenirii, iar temperaturile globale din timpul verii din emisfera nordică au fost cele mai ridicate înregistrate vreodată, a anunțat miercuri monitorul climatic al UE, scrie AFP.
Valuri de căldură, secete și incendii de vegetație au lovit Asia, Africa, Europa și America de Nord în ultimele trei luni, cu impact dramatic asupra economiilor, ecosistemelor și sănătății umane.
Temperatura medie globală în lunile iunie, iulie și august a fost de 16,77 grade Celsius (62,19 grade Fahrenheit), doborând recordul anterior din 2019, de 16,48C, a precizat într-un raport Serviciul Copernicus pentru Schimbări Climatice (C3S) al Uniunii Europene.
„Cele trei luni pe care tocmai le-am avut sunt cele mai calde din aproximativ 120.000 de ani, deci efectiv din istoria omenirii”, a declarat pentru AFP Samantha Burgess, director adjunct al C3S.
Luna trecută a fost cea mai caldă lună august înregistrată vreodată și mai caldă decât toate celelalte luni, cu excepția lunii iulie 2023.
A început dezastrul climatic”, a declarat secretarul general al ONU, Antonio Guterres.
„Oamenii de știință au avertizat de mult timp ce va declanșa dependența noastră de combustibilii fosili”, a adăugat el. „Clima noastră face implozie mai repede decât putem face față, cu fenomene meteorologice extreme care lovesc fiecare colț al planetei.”
Temperaturile record ale suprafeței mării la nivel global au jucat un rol important în alimentarea căldurii pe tot parcursul verii, valuri de căldură marine lovind Atlanticul de Nord și Marea Mediterană.
„Dacă ne uităm la căldura suplimentară pe care o avem la suprafața oceanului, există probabilitatea ca anul 2023 să ajungă să fie cel mai cald an înregistrat vreodată”, a declarat Burgess.
Temperatura medie globală până în primele opt luni ale anului 2023 este a doua cea mai caldă înregistrată vreodată, cu doar 0,01C sub nivelul de referință din 2016, a adăugat raportul.
Dacă emisfera nordică va avea o iarnă „normală”, „putem spune aproape virtual că 2023 va fi cel mai cald an pe care l-a cunoscut omenirea”, a spus Burgess.
Încălzirea oceanelor
Potrivit oamenilor de știință, oceanele au absorbit 90% din excesul de căldură produs de activitatea umană de la începutul erei industriale.
Acest exces de căldură continuă să se acumuleze pe măsură ce gazele cu efect de seră – provenite în principal din arderea petrolului, gazelor și cărbunelui – se acumulează în atmosfera Pământului.
Cu excepția regiunilor polare, temperaturile medii globale la suprafața mării au depășit recordul anterior din martie 2016 în fiecare zi din această vară, în perioada 31 iulie-31 august.
Temperatura medie a oceanelor a depășit în mod regulat recordurile sezoniere de căldură începând cu luna aprilie.
De asemenea, oceanele mai calde sunt mai puțin capabile să absoarbă dioxidul de carbon (CO2), ceea ce agravează cercul vicios al încălzirii globale și perturbă ecosistemele fragile.
Gheața de mare din Antarctica a rămas la un nivel minim record pentru această perioadă a anului, cu o valoare lunară cu 12% sub medie, „de departe cea mai mare anomalie negativă pentru luna august de când au început observațiile prin satelit”, în anii 1970, a precizat C3S.
Temperaturile mai ridicate sunt probabil să vină: fenomenul meteorologic El Nino – care încălzește apele din sudul Pacificului și nu numai – abia a început.
Oamenii de știință se așteaptă ca cele mai grave efecte ale actualului El Nino să se facă simțite la sfârșitul anului 2023 și până anul viitor.
La summitul privind clima de la Paris din 2015, țările au convenit să mențină creșterea temperaturii globale la „mult sub” 2C față de nivelurile preindustriale, cu o țintă aspirațională de 1,5C.
Un raport al experților ONU, care urmează să fie prezentat în această săptămână, va evalua progresele înregistrate la nivel mondial în vederea atingerii acestui obiectiv și va informa liderii înaintea unui summit cu miză mare pe tema climei, care va avea loc la Dubai începând cu 30 noiembrie.
Se așteaptă ca așa-numitul „bilanț global” să arate că țările sunt mult în urmă în ceea ce privește îndeplinirea angajamentelor asumate.
„Temperaturile în creștere necesită o creștere a acțiunilor. Liderii trebuie să accelereze acum pentru soluții climatice”, a declarat Guterres.
Constatările C3S au fost obținute în urma unor analize computerizate care au folosit miliarde de măsurători efectuate de sateliți, nave, avioane și stații meteorologice din întreaga lume.
Datele proxy, cum ar fi inelele din copaci și carote de gheață, permit oamenilor de știință să compare temperaturile moderne cu cele înregistrate înainte de începutul înregistrărilor, la mijlocul secolului al XIX-lea.
