Preşedintele brazilian Luiz Inacio Lula da Silva a anunţat marţi că a omologat două noi rezervaţii indigene, teritorii considerate avanposturi împotriva defrişărilor, cu ocazia Zilei Amazoniei, informează AFP.
„Dacă nu există un viitor pentru Amazonia, atunci nu există un viitor nici pentru planetă”, a declarat preşedintele Braziliei.
Marţi, preşedintele brazilian, reprezentant al politicilor de stânga, a semnat în cadrul unei ceremonii desfăşurate la Brasilia decretele prin care au fost omologate rezervaţiile Rio Gregorio – dedicată indigenilor din populaţiilor Yawanawa şi Katukina în statul Amazonas – şi Acapuri de Cima – în care trăieşte populaţia Kokama, în statul Acre.
Ambele sunt situate în Amazonia: prima se întinde pe o suprafaţă de 187.000 de hectare, iar cea de-a doua pe 18.000 de hectare.
Guvernul brazilian a precizat într-un comunicat că alte şase rezervaţii ar putea fi omologate până la sfârşitul anului 2023.
În aprilie, Lula da Silva a legalizat prin decret prezidenţial primele şase rezervaţii din noul său mandat, punând capăt unei aşteptări de cinci ani pentru populaţiile autohtone.
În timpul mandatului predecesorului său, reprezentantul extremei drepte Jair Bolsonaro (2019-2022), nicio nouă rezervaţie nu a fost omologată, fostul preşedinte respectându-şi astfel promisiunea de „a nu ceda niciun centimetru în plus” în faţa populaţiilor autohtone.
Marţi, autorităţile din această ţară sud-americană au anunţat totodată datele lunare despre defrişările din Amazonia: acestea au scăzut cu 66% în luna august în raport cu aceeaşi lună a anului trecut. Guvernul de la Brasilia vede în aceste statistici un semnal al eficacităţii politicilor sale de mediu.
Potrivit datelor transmise de Funai, agenţia publică pentru protejarea populaţiilor indigene, Brazilia numără aproape 800 de rezervaţii autohtone, însă aproape o treime dintre ele nu au fost încă omologate în mod oficial.
Aceste rezervaţii ocupă 13,7% din teritoriul brazilian, iar cele mai multe se află în Amazonia.
Omologarea noilor rezervaţii intervine în momentul în care un proces crucial, ce ar putea afecta dreptul autohtonilor de a ocupa teritoriilor lor ancestrale, este în curs de desfăşurare la Curtea Supremă a Braziliei.
Magistraţii de la cea mai înaltă instanţă a ţării trebuie să valideze sau să respingă „cadrul temporal”, o teză care nu recunoaşte ca terenuri ce aparţin de drept autohtonilor decât acele zone pe care indigenii le ocupau în momentul promulgării Constituţiei braziliene în 1988.
Teza în dezbatere, susţinută de puternicul lobby al agro-comerţului, este respinsă de indigeni, care argumentează că terenurile vizate nu mai erau ocupate în epocă deoarece autohtonii fuseseră expulzaţi, în special în timpul ultimei dictaturi militare din ţară (1964-1985). Acest proces va fi reluat pe 20 septembrie.
