Băncile din România au o expunere extrem de redusă la creditele verzi, reprezentând mai puțin de 3% din totalul împrumuturilor acordate, conform declarațiilor făcute de Luminița Tatarici, Șef Serviciu în cadrul Direcției de Stabilitate Financiară a Băncii Naționale a României, în cadrul unui eveniment organizat, miercuri, de Ambasada Sustenabilității.
Creditele verzi reprezintă însă, doar unul dintre instrumentele de care băncile și investitorii au nevoie pentru a-și recalibra activitatea și portofoliile conform criteriilor ESG (Environmental, Social, Governance). Finanțarea tranziției la o economie românească sustenabilă e abia la început, potrivit participanților la dezbaterea „SustainAbility Talks”, cu tema „Finanțarea Tranziției la Sustenabilitate”, organizată de Ambasada Sustenabilității.
„Este puțin ceea ce vedem acum în portofoliile băncilor, unde expunerea creditelor verzi este sub 3% din totalul împrumuturilor. Când ne uităm în detaliu, vedem că este și mai puțin pe partea de creditare verde a companiilor nefinanciare, unde credem noi că ar fi o oportunitate pentru instituțiile de credit, dar nu doar pentru acestea, ci și pentru sectorul real, pentru că pornim de la un nivel al intermedierii financiare foarte scăzut în România, ultimul loc din Uniunea Europeană”, a spus Luminița Tatarici, Șef Serviciu, Direcția de Stabilitate Financiară, Banca Națională a României.
Însă, în prezent, companiile nu sunt încă suficient de motivate pentru a se angaja în creditarea verde, este de părere Magdalena Caramilea, Director de Sustenabilitate, Autonom Group, prezentă, de asemenea, la dezbatere.
„Chiar și pentru o companie care își face toate temele, își cunoaște obiectivele și calculează indicatori, o finanțare de tip green aduce un consum suplimentar de resurse. (…) Nu sunt diferențe semnificative la nivel de dobânzi, în schimb, finanțarea (de tip green – n. n) vine la pachet cu anumite criterii care trebuie respectate la nivel de raportare și de monitorizare ulterioară”, a spus Magdalena Caramilea, Director de Sustenabilitate, Autonom Group.
Întrucât nu există un echilibru între eforturile suplimentare necesare pentru a accesa un credit verde și beneficiile financiare obținute, organizațiile optează în continuare pentru finanțarea tradițională.
„Diferența la costuri nu se vede. (…) Germania face un exercițiu, când emite două bonduri în aceeași zi, cu aceleași caracteristici și reușește să vadă un ecart de dobândă de 1-2 puncte de bază (în raport cu cele verzi – n.n.). Astfel, din punct de vedere al costurilor, o companie și-ar asuma o sarcină în plus fără a vedea beneficii palpabile, dar obiectivele de sustenabilitate arată faptul că acea companie se uită și în viitor”, a declarat, la rândul său, Bogdan Zincă, Șef Serviciu Contractare Direcția Generală De Trezorerie Și Datorie Publică, Ministerul Finanțelor.
Finanțările verzi reprezintă doar o componentă a cadrului de reglementare european, care ar trebui să susțină transformarea sustenabilă a economiei. Elemente precum taxonomie, SFRD – Sustainable Finance Disclosure Regulation, CSRD – Corporate Sustainability Reporting Directive, Green Bond Standards, Green Claims Directive sunt încă în primele faze ale procesului de asimilare în strategiile corporative și culturile organizaționale ale companiilor.
Una dintre cele mai importante modificări va viza raportarea non-financiară. Potrivit CSRD, companiile vor fi obligate să publice, începând din 2025, rapoarte non-financiare conforme cu European Sustainability Reporting Standards (ESRS).
„La întrebarea dacă ne mișcăm prea repede sau se pune prea multă presiune, au fost discuții care făceau o comparație cu raportarea financiară, așa cum o știm în ziua de azi – cu cont de profit și pierderi, bilanț, cashflow -, care s-a dezvoltat în secole. Acum, se vrea inventarea în 2-3 ani a unui sistem funcțional și foarte precis de raportare de sustenabilitate, care e ceva complet nou. (…) Suntem într-un moment destul de încărcat și de stresant pentru emitenți și pentru companiile care anul viitor vor trebui să aibă toate datele pentru a le putea raporta începând din 2025”, a spus Remus Dănilă, Director Relația cu Investitorii și Business Development, Bursa de Valori București.
Cei care sunt direct implicați în implementarea măsurilor de transformare a economiei spre sustenabilitate, cu precădere instituțiile financiare, joacă un rol crucial în diseminarea informațiilor către toți actorii implicați.
„Acum doi ani, vorbeam despre Green Loan Principles (GLP) sau Green Bond Principles (GBP), care sunt niște standarde mai accesibile băncilor, dar și împrumutaților. Acum vorbim despre taxonomia europeană și integrarea definițiilor în ceea ce înseamnă finanțare verde. Tocmai de aceea, unele companii, deși doresc să acceseze credite sau chiar accesează credite cu caracteristici de tranziție, au nevoie de mai mult timp pentru a-și evalua baseline-ul (condițiile de bază – n.n), pentru a defini care sunt acele riscuri semnificative pe care trebuie să le adreseze, de a alege niște KPIs semnificativi pe care să-i asocieze creditării verzi sau creșterii creditării sustenabile”, a spus Daniel Sava, Șef Departament Finanțări Structurate, UniCredit Bank România.
La nivelul populației, doar un român din patru este interesat, atunci când accesează un credit sau un serviciu financiar, de etica și responsabilitatea investițiilor băncii, potrivit studiului „Românii și economia sustenabilă”, realizat de IZI data pentru Ambasada Sustenabilității din România, și prezentat în cadrul dezbaterii. Cele mai importante criterii sunt siguranța investiției și puterea financiară a instituției. Studiul IZI data fost realizat în luna august 2023, prin metodologia online CAWI (Computer Assisted Web Interview) pe o populație de 1.049 respondenți, reprezentativă la nivel național urban-rural, cu bărbați și femei cu vârste cuprinse între 18 și 65 de ani, utilizatori de internet. Studiul integral este disponibil aici.
„SustainAbility Talks” este un program dezvoltat de Ambasada Sustenabilității în România cu scopul de a pune politicile publice în perspectivă, aliniindu-le la principiile și obiectivele de dezvoltare durabilă. Astfel, în cadrul unor întâlniri tematice, specialiști din mediul de afaceri, public, academic sau non-profit sunt invitați să dezbată subiecte relevante pentru agenda de sustenabilitate a României.
