Liderii africani și militanții sunt în dezacord în ceea ce privește calea de urmat pentru continent, potrivit discuțiilor ce au avut loc la Nairobi, unde a început un summit critic privind clima, scrie The Guardian.
Unele țări, precum Etiopia, Kenya, Egipt și Africa de Sud, și-au extins accesul la energia regenerabilă și au condus eforturile de tranziție pe continent, potrivit Agenției Internaționale pentru Energii Regenerabile.
Africa are un potențial abundent de energie regenerabilă, energia solară este cea mai ieftină sursă de energie în majoritatea țărilor africane, iar pe măsură ce costurile asociate cu sursele regenerabile scad, accesul la energia verde devine mai accesibil, spun experții în energie.
Dar națiunile africane cu rezerve mari de petrol și gaze naturale – cum ar fi Nigeria, o țară producătoare de petrol ale cărei rezerve, potrivit autorităților de reglementare, vor mai dura câteva decenii, și Senegal, care a făcut descoperiri semnificative de petrol și gaze în ultimii ani – susțin că ar trebui să poată folosi aceste resurse pentru creștere economică și pentru un acces sporit la energie.
Alte țări, cum ar fi Namibia, se află la mijloc, atrăgând investiții semnificative în energie regenerabilă și explorând în același timp potențialul zăcămintelor de petrol din largul coastelor sale în ultimii ani.
Continentul este responsabil pentru mai puțin de 4% din emisii și, având în vedere că 600 de milioane de oameni de pe continent nu au acces la electricitate și că se așteaptă o creștere a cererii, în ultimul deceniu a crescut dezbaterea cu privire la ceea ce ar presupune o „tranziție energetică echitabilă” pentru continent.
Activiștii pentru combaterea schimbărilor climatice, care au convocat luni un marș pașnic pentru climă la Nairobi, spun că noile investiții în combustibili fosili pe întregul continent stabilesc o tendință alarmantă. „Milităm pentru obiective ambițioase în materie de energie regenerabilă și pentru a pune capăt combustibililor fosili”, a declarat Hardi Yakubu, de la rețeaua de advocacy Africans Rising.
Wangari Muchiri, directorul pentru Africa al Consiliului Global pentru Energie Eoliană, a declarat că dezbaterile în jurul gazului ar putea bloca discuțiile critice privind ceea ce ar fi necesar pentru ca continentul să treacă printr-o „industrializare verde”, cum ar fi creșterea investițiilor în surse regenerabile și construirea capacității de producție de energie regenerabilă a continentului.
Activiștii consideră că eliminarea treptată a combustibililor fosili ar trebui să se regăsească pe ordinea de zi a summitului. Yakubu a declarat că nu există niciun semn de încetinire a ritmului de dezvoltare, având în vedere că, în Senegal, există o goană după gaz și proiecte precum conducta de țiței din Africa de Est.
Summitul african privind clima, găzduit de Kenya și de Comisia Uniunii Africane, reunește mai mulți șefi de stat și de guvern africani, miniștri și lideri ai ONU, inclusiv secretarul general al ONU, António Guterres, și predecesorul său Ban Ki-moon.
Conferința, axată pe „creșterea verde și finanțarea pentru climă”, va purta discuții privind tranziția energetică pe continent și barierele în calea accesului, în condițiile în care țările se întreabă din ce în ce mai mult dacă țările africane, care în general nu sunt împovărate de o infrastructură de combustibili fosili, pot trece peste căile tradiționale cu emisii ridicate de dioxid de carbon ale omologilor lor industrializați, pentru a se orienta către energia regenerabilă.
Miercuri, o declarație comună va prezenta poziția continentului privind finanțarea pentru climă și creșterea ecologică. „Nicio țară nu ar trebui să fie nevoită să aleagă între aspirațiile de dezvoltare și acțiunile de combatere a schimbărilor climatice”, se arată în declarația de la Nairobi, consultată de The Guardian.
Declarația va conține propuneri pentru instituirea unui sistem global de taxare a emisiilor de carbon, despre care liderii spun că va crește disponibilitatea finanțării pentru climă și va stimula țările să reducă emisiile și solicită țărilor industrializate să își accelereze eforturile de reducere a emisiilor, să își mențină promisiunea din 2009 de a furniza 100 de miliarde de dolari în finanțarea anuală pentru climă, care nu a fost respectată, și să pună în funcțiune fondul pentru pierderi și daune convenit anul trecut în cadrul Cop27.
