Grupurile de producători de pește și fructe de mare, care reprezintă o treime din comerțul mondial cu ton, precum și marii furnizori de supermarketuri, sunt cele mai recente asociațiile care au cerut o pauză în ceea ce privește mineritul în largul mării, după ce un nou studiu publicat luni a arătat că zonele de pescuit de ton tropical din Pacific s-ar suprapune cu planurile de minerit, potrivit The Guardian.
Partenerii Global Tuna Alliance, care reprezintă 32% din vânzările globale de ton și care reprezintă Sainsbury’s, Waitrose, Asda, Marks & Spencer și Aldi în Marea Britanie, s-au alăturat Coaliției pentru produse marine durabile, formată din 45 de firme britanice producătoare de pește și fructe de mare, pentru a condamna graba de a exploata fundul mării.
O listă tot mai mare de țări au cerut, de asemenea, oprirea exploatării miniere la mare adâncime, într-un moment cheie pentru această industrie tânără, deoarece Autoritatea Internațională a Fundului Mării (ISA) se reunește în această săptămână pentru a stabili regulile de exploatare minieră – sau, eventual, pentru a face o pauză în acest demers.
Într-o scrisoare publicată împreună cu studiul, grupurile de producători de fructe de mare au declarat că sunt „profund îngrijorate” de impactul potențial al exploatării miniere de adâncime asupra pescuitului durabil, având în vedere „suprapunerea semnificativă” dintre viitoarele zone de pescuit și zonele autorizate pentru explorarea minerală.
Studiul, publicat în revista Nature npj Ocean Sustainability, sugerează că unele dintre cele mai valoroase zone de pescuit din lume se vor suprapune din ce în ce mai mult cu operațiunile miniere de adâncime, pe măsură ce încălzirea oceanelor modifică aria de răspândire a tonului.
Studiul se concentrează asupra zonei Clarion-Clipperton (CCZ), o zonă a Oceanului Pacific situată la sud-est de Hawaii, care conține 1,1 milioane de km pătrați (424 712 mile pătrate) de contracte de explorare.
Studiul a analizat viitoarea biomasă a tonului tropical în două scenarii de criză climatică: emisii moderate și ridicate. Se preconizează că biomasa totală a tonului obez, a tonului cu ghiulea și a tonului galben din zona CCZ va crește cu 10-11%, 30-31% și, respectiv, 23% până la mijlocul secolului XXI. Acest lucru ar putea duce la o creștere a conflictului dintre cele două industrii dacă se vor efectua mai multe capturi de ton în zonele miniere, au declarat cercetătorii.
Profesorul Douglas McCauley, coautor al studiului de la Universitatea din California, Santa Barbara și director al Benioff Ocean Science Laboratory, a declarat: „Aceste zone de pescuit pot fi îndepărtate, dar alimentele pe care le produc sunt consumate de milioane de oameni. Am fi îngroziți dacă am arunca deșeuri miniere peste regiunile noastre producătoare de alimente pe uscat. Nu ar trebui să ne grăbim să luăm o decizie care ar putea afecta semnificativ ecosistemele oceanice esențiale pentru sănătatea planetei și securitatea alimentară globală.”
Populațiile de ton din zona CCZ ar putea fi afectate de mineritul de adâncime în diferite moduri, au declarat cercetătorii, deși efectul fiecăruia nu a fost încă calculat. Generarea de coloane de sedimente care se pot deplasa pe distanțe lungi ar putea împiedica hrănirea sau comunicarea vizuală; metalele potențial toxice ar putea fi absorbite de specii; iar poluarea fonică și luminoasă ar putea perturba comportamentul, provoca stres și forța modificări ale rutelor de migrație.
Daniel Suddaby, directorul executiv al Global Tuna Alliance, a declarat că este îngrijorat de faptul că lumea intră pe un „teritoriu necunoscut” în ceea ce privește riscurile pe care le presupune exploatarea minieră la mare adâncime. „De la amenințările de penurie de hrană a prăzii din cauza perturbării ecosistemelor din mijlocul apei până la potențiala bulversare a modelelor de migrație cauzate de perturbările miniere, trebuie să navigăm cu prudență în acest peisaj incert. Având în vedere că scenariile privind schimbările climatice complică și mai mult situația, nu putem subestima mizele implicate.”
Scrisoarea solicită o pauză în ceea ce privește exploatarea minieră de adâncime până când va exista o „înțelegere clară” a impactului potențial și a îndemnat ISA să convină asupra unor „reglementări puternice, fundamentate științific” înainte de a acorda orice contracte de explorare.
