Indonezia a introdus noi reguli privind comercializarea emisiilor de dioxid de carbon pentru a crea un mecanism de piață care să contribuie la atingerea obiectivelor de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră ale țării până în 2030, potrivit Reuters.
Președintele Joko Widodo a semnat regulamentul, intitulat „Valoarea economică a carbonului”, înaintea conferinței COP26 de la Glasgow, potrivit documentului, care nu a fost făcut public, dar a fost văzut de Reuters. Documentul a fost verificat ca fiind autentic de către Ministerul Mediului.
Comerțul cu carbon va avea un sistem de plafonare și comercializare, în care nivelul de poluare este limitat, iar certificatele pot fi comercializate de către entitățile comerciale din țară și transfrontaliere.
Regulamentul prevede înființarea unei burse pentru a facilita tranzacționarea.
Oficialii au declarat că o piață a carbonului cu drepturi depline va funcționa probabil în 2025, dar taxa pe carbon va intra în vigoare în aprilie anul viitor pentru nivelul de poluare peste limita maximă, la o rată de 30 000 de rupii (2,09 USD) pe tona de CO2e pentru centralele electrice pe bază de cărbune.
Pentru a putea stabili plafonul pentru fiecare sector, guvernul trebuie să calculeze și să raporteze cantitatea de gaze cu efect de seră emisă de Indonezia în fiecare an pentru a o evalua în raport cu nivelurile de referință ale emisiilor și cu obiectivele țării.
Aceasta va fi foaia de parcurs a Jakartei pentru a-și îndeplini angajamentul de a reduce nivelul de emisii cu 29% sub nivelul obișnuit în 2030 prin eforturi proprii sau cu până la 41% cu ajutor internațional în ceea ce privește finanțarea și tehnologia, se arată în regulament.
Printre sectoarele care trebuie să acționeze pentru a atenua schimbările climatice se numără energia, transporturile, gestionarea deșeurilor, industria prelucrătoare, agricultura și silvicultura, se arată în regulament.
De asemenea, regulamentul mandatează autoritățile să facă un inventar al impactului potențial al schimbărilor climatice în arhipelagul de 17.000 de insule, pentru a elabora o politică mai bună de adaptare la schimbările climatice.
