Grupuri de activiști pentru protecția mediului și a drepturilor omului au anunțat luni că au dat în judecată BNP Paribas, cea mai mare bancă din zona euro, pentru că a furnizat servicii financiare unor companii despre care susțin că ar contribui la defrișarea pădurii amazoniene, transmite Reuters.
ONG-ul brazilian Comissão Pastoral da Terra și grupul francez Notre Affaire À Tous au declarat că au intentat acțiunea în instanță săptămâna trecută la tribunalul judiciar din Paris, susținând că BNP Paribas nu a efectuat verificări adecvate înainte de a accepta să finanțeze astfel de companii.
BNP Paribas, cu sediul la Paris, a precizat, într-o declarație trimisă agenției Reuters, că le-a cerut clienților săi să aibă o strategie de „defrișare zero” în lanțurile lor de producție și de aprovizionare până în 2025.
Distrugerea pădurilor este cea mai mare sursă de emisii de gaze cu efect de seră din Brazilia, iar militanții pentru climă se folosesc din ce în ce mai mult de procese pentru a determina marile companii să treacă la o economie cu emisii reduse de carbon.
Companiile franceze au devenit un punct de interes special din cauza unei legi franceze din 2017 care le impune acestora obligația de a identifica și de a preveni riscurile pentru drepturile omului și pentru mediu care ar putea apărea ca urmare a activităților lor comerciale.
Cazul este al doilea care vizează BNP Paribas din aceste motive, după o altă plângere depusă săptămâna trecută.
Prima hotărâre a unei instanțe franceze pe baza acestei legi urmează să fie pronunțată marți, într-un caz împotriva companiei petroliere Total Energies.
BNP Paribas a declarat că a cerut „trasabilitatea completă” din partea clienților săi în ceea ce privește lanțurile de aprovizionare cu carne de vită și soia din Amazonia braziliană și Cerrado. Acesta s-a angajat să nu mai furnizeze produse sau servicii financiare celor care nu sunt de acord.
„Numai un angajament colectiv al instituțiilor financiare poate fi pe deplin eficient”, a declarat BNP Paribas.
„Simpla încetare a finanțării acestor actori nu ar avea niciun impact pozitiv asupra practicilor lor, deoarece aceștia ar continua să se bazeze pe un număr în mare parte suficient de creditori pentru activitatea lor”, a adăugat aceasta.
