Națiunile bogate au ajuns la un acord istoric duminică, la finalul summitului climatic COP27, care s-a desfășurat în Egipt în ultimele două săptămâni, conform căruia urmează înființarea unui fond pentru „pierderi și daune”, prin care vor furniza sprijin financiar țărilor sărace afectate de dezastre climatice, potrivit The Guardian.
Publicația britanică notează că acordul este „departe de a fi perfect”, în contextul în care mai multe elemente critice lipsesc sau sunt abordate timid. Unele țări au semnalat că angajamentele referitoare la limitarea încălzirii globale sub pragul critic de 1,5 grade Celsius nu au înregistrat progrese de la summitul de anul trecut și până astăzi.
Totodată, subiectul eliminării combustibililor fosili din economia globală a fost abordat în termeni mult prea vagi pentru un angajament real.
„Am făcut eforturi pentru a ne ridica la nivelul așteptărilor. Am lucrat încontinuu, zi și noapte, dar uniți de un scop comun, un scop mai mare decât noi, un țel comun. În final, am livrat. Am ascultat strigătele de agonie și disperare”, a declarat Sameh Shoukry, ministrul egiptean de Externe și președinte al summitului COP27, organizat în Egipt.
Subiectul unui fond de compensare pentru „pierderile și daunele” încasate de țările mai sărace din cauza poluării masive generate istoric de națiunile bogate s-a conturat încă de acum câteva luni drept unul dintre punctele principale de discuție de pe agenda summitului climatic.
Presiunea asupra țărilor bogate a început să crească în septembrie, când Pakistan s-a confruntat cu inundații fără precedent, care au acoperit aproximativ o treime din țară și au afectat viețile a 33 de milioane de persoane. Acum, Sherry Rehman, ministrul pakistanez pentru Schimbări Climatice, a aplaudat acordul națiunilor bogate.
„Aici nu este vorba despre acceptarea unui act de caritate. Aceasta este o plată inițială pentru investiția în viitorul nostru și în justiția climatică”, a declarat ea.
Simon Stiell, șeful pe probleme climatice al Națiunilor Unite, a avertizat că timpul de acțiune este unul scurt, iar planurile naționale pe care le-au depus țările participante pentru a detalia strategia de acțiune pentru reducerea emisiilor până în 2030 nu sunt suficiente. El a îndemnat țările lumii să se concentreze pe anul 2030 ca orizont de acțiune.
Summitul climatic din Egipt trebuia să fie gata vineri, însă negocierile pentru stabilirea unui acord referitor la „pierderi și daune” au prelungit evenimentul cu 36 de ore. Multe dintre țările sărace au aplaudat deznodământul.
Totuși, mai multe voci și-au exprimat reticența în a sărbători, în contextul în care acordul din Egipt a scos la iveală mai multe probleme în ceea ce este considerat drept efortul global de acțiune împotriva crizei climatice.
Frans Timmermans, vicepreședintele Comisiei Europene, a dezvăluit că unele țări au încercat să folosească aceste negocieri pentru a elimina ținta de 1,5 grade Celsius, în timp ce altele și-au dorit eliminarea punctului din Acordul de la Glasgow care prevede ca țările lumii să-și actualizeze anual planurile de reducere a emisiilor.
„Există prea multe părți care nu sunt pregătite să facă astăzi progrese în lupta cu criza climatică. Au fost prea multe tentative de a da înapoi de la angajamentele stabilite la Glasgow. Acest acord nu este suficient (n.r: pentru a reduce emisiile)”.
