După săptămâni de dezbateri aprinse, mineritul în adâncurile mării nu a primit aprobarea în cadrul negocierilor internaționale, anunță Euronews Green.
Practica controversată implică extragerea metalelor prețioase și a minereurilor de pe fundul mării. Până în prezent, au fost efectuate doar teste mici, dar companiile sperau să primească undă verde pentru producția pe scară largă.
Oponenții subliniază distrugerea pe care o poate cauza ecosistemelor marine și schimbărilor climatice.
Autoritatea internațională a Mării a ONU, formată din 36 de membri, care guvernează apele internaționale, a început o conferință lungă pe această temă la 10 iulie în Jamaica. Aceasta s-a încheiat pe 28 iulie, cu peste 20 de guverne care s-au opus acordării rapide a licențelor.
Cu toate acestea, există o breșă legală care ar putea permite companiilor să înceapă mineritul anul viitor.
Ce înseamnă mineritul în adâncurile mării și de ce este problematic?
Mineritul în adâncurile mării presupune folosirea unor mașini grele pentru a scoate roci mici care conțin metale rare și minerale de pe fundul oceanului. Acestea ar fi apoi aduse la suprafață.
Companiile sunt interesate în special de cobalt, nichel, cupru și mangan, care pot fi extrase pentru bateriile auto electrice și smartphone-uri.
Aceste metale prețioase și minerale s-au acumulat pe fundul mării în decursul a milioane de ani. Ele formează un habitat important pentru viața marină.
Oamenii de știință avertizează că o astfel de extracție ar putea provoca furtuni de praf și poluare cu zgomot și lumină în adâncurile oceanului, puțin explorate încă.
Ecologiștii sunt, de asemenea, îngrijorați de impactul mineritului în adâncurile mării asupra oceanului, ca depozit natural de căldură și carbon. Alții spun că acesta ar putea afecta negativ industria pescuitului.
Companiile care susțin mineritul în adâncurile mării afirmă că acesta ar fi mai ieftin și ar avea un impact mai mic asupra mediului decât mineritul terestru.
Greenpeace, un oponent vocal al mineritului în adâncurile mării, susține că ar trebui să ne concentrăm în schimb pe îmbunătățirea reciclării și reducerea dependenței de mașini.
ISA a emis peste 30 de licențe de explorare, dar niciuna pentru mineritul propriu-zis până în prezent.
Marea parte a explorării se concentrează într-o zonă între Hawaii și Mexic, care acoperă aproximativ 4,5 milioane de kilometri pătrați, la adâncimi de până la 6.000 de metri.
Pe lângă dezbaterile privind viitorul licențelor, conferința recentă a analizat stabilirea unor reguli pentru industria în dezvoltare.
A fost stabilit un termen-limită până la 9 iulie pentru finalizarea regulamentelor. Aceasta se datorează faptului că în iulie 2021 insula Microneziei, Nauru, și-a anunțat intenția de a începe mineritul în adâncurile mării. Această declarație a declanșat o breșă legală numită „regula de doi ani”, care obliga ISA să aprobe provizoriu cererea până în iulie 2023, indiferent dacă regulamentele erau în vigoare sau nu.
Cu toate acestea, cadrul regulamentar rămâne încă în stadiu de proiect, urmând să fie discutat din nou în cadrul reuniunii de la începutul lunii noiembrie, a treia din acest an.
Ce țări se opun mineritului în adâncurile mării?
Un număr tot mai mare de țări cer suspendarea temporară a mineritului în adâncurile mării, exprimând îngrijorare cu privire la impactul potențial asupra mediului. Ele doresc realizarea mai multor studii științifice înainte de a lua o decizie.
Brazilia, Canada, Costa Rica, Chile, Finlanda, Germania, Portugalia, Elveția și Vanuatu se numără printre cele 21 de țări care susțin un embargo, moratoriu sau o pauză precaută în privința mineritului în adâncurile mării.
În schimb, China, Norvegia, Nauru, Mexic și Regatul Unit sunt în favoarea acordării rapide a licențelor pentru mineritul în adâncurile mării.
Următoarea întâlnire a Adunării va avea loc în mijlocul anului 2024.
