Importurile de ţiţei în Uniunea Europeană au suferit modificări importante de la începutul lui 2022, arată datele publicate marţi de Oficiul European de Statistică (Eurostat).
Până la sfârșitul lunii ianuarie 2022, înainte de izbucnirea războiului, importurile de diferite origini au rămas relativ stabile, Rusia fiind principala sursă de importuri de țiței.
Din trimestrul patru din 2021 şi până în ianuarie 2022, importurile din Rusia au variat de la 39,657 milioane de barili la 49,698 milioane de barili, reprezentând 24% – 31% din totalul importurilor.
Statele Unite au fost a doua sursă majoră de aprovizionare cu ţiţei a UE, furnizând între 19,115 milioane de barili şi 20,751 milioane de barili, reprezentând 10% – 13% din totalul importurilor de ţiţei. Norvegia şi Kazahstan au furnizat, de asemenea, cantităţi similare de ţiţei, variind de la 8% la 14% din totalul importurilor, în timp ce importurile din Irak au fost uşor mai reduse, variind între 7% şi 12%. Importurile din Libia şi Marea Britanie au reprezentat aproximativ 5% din totalul importurilor.
Invadarea Ucrainei de către Rusia în februarie 2022 a avut un impact semnificativ asupra importurilor UE de ţiţei. Situaţia a fost extrem de instabilă din februarie până în aprilie, cu importuri masive din Rusia în februarie şi aprilie (63,859 milioane de barili şi, respectiv, 58,976 milioane de barili, reprezentând 33% şi 30% din totalul importurilor) şi importuri scăzute în martie (31,82 milioane de barili, sau 18% din totalul importurilor).
În mai 2022, importurile din Rusia au scăzut la 24,162 milioane de barili (12% din totalul importurilor) şi au rămas relativ stabile până în septembrie 2022. Începând din septembrie, importurile au scăzut gradual, ajungând la 7,645 milioane de barili (4% din totalul importurilor) în decembrie 2022 (ca rezultat al sancţiunilor impuse Rusiei).
Declinul importurilor din Rusia a fost compensat de majorarea importurilor din alte surse. În decembrie 2022, cei mai mari furnizori de ţiţei ai UE au fost Statele Unite, cu 344.483 mii de barili (18% din totalul importurilor), o creştere de şase puncte procentuale (pp) faţă de trimestrul patru din 2021, şi Norvegia, cu 344.483 mii de barili (17% din totalul importurilor), o creştere de 7 pp.
Importurile din Libia şi Marea Britanie au crescut cu câteva puncte procentuale (2 pp şi, respectiv, 4 pp). Importurile din Kazahstan şi Irak nu s-au modificat sau au crescut marginal comparativ cu trimestrul patru din 2021.
Există două elemente care definesc preţurile ţiţeiului: piaţa spot market şi tipul de ţiţei. Înainte de invadarea Ucrainei de către Rusia, preţul era stabil la aproximativ 80 dolari pe baril, cu uşoare variaţii între tipurile de ţiţei (mai puţin de 4 dolari pe baril). Instabilitatea situaţiei geopolitice a provocat o volatilitate ridicată pe piaţă, şi din februarie 2022, preţurile ţiţeiului au început să crească semnificativ.
În martie 2022, ţiţeiul din Rusia (Ural) era mai ieftin decât alte tipuri, cu un discount de aproximativ 16 dolari pe baril, faţă de preţul mediu al altor celor mai comune patru tipuri. În lunile următoare, ţiţeiul Ural s-a tranzacţionat la un preţ semnificativ redus – aproximativ 30 dolari pe baril.
În acelaşi timp, preţurile altor tipuri de ţiţei au oscilat semnificativ. Piaţa a fost mai puţin stabilă în iunie şi iulie 2022, diferenţele de preţ între cele mai comune patru tipuri variind de la 9 la 12 dolari pe baril, de trei-patru ori mai mult decât înaintea războiului.
Până la finalul anului, situaţia a început să se stabilizeze, în urma reducerii importurilor din Rusia, a preţurilor mai scăzute ale ţiţeiului şi a volatilităţii mai reduse a preţurilor. Cei mai mari furnizori de ţiţei ai UE au fost Statele Unite, Norvegia şi Kazahstan, ceea ce demonstrează că blocul comunitar a reuşit să se adapteze schimbării pieţei petrolului şi să nu mai depindă de petrolul rusesc.