Beneficiile inițiativelor de ecologizare urbană sunt din ce în ce mai bine documentate: acestea pot contribui la atenuarea efectelor încălzirii urbane și la îmbunătățirea sănătății fizice și a bunăstării mentale. Și chiar și micile acțiuni de ecologizare din orașe pot îmbunătăți semnificativ biodiversitatea locală, sugerează o nouă cercetare, citată de The Guardian.
Cercetătorii australieni au descoperit că sporirea diversității plantelor native într-un singur spațiu verde urban a dus la o creștere de șapte ori a numărului de specii de insecte după trei ani.
Potrivit autorilor studiului, până acum existau „puține dovezi empirice cu privire la modul în care acțiunile specifice de ecologizare pot atenua efectele dăunătoare ale urbanizării”.
Cercetările existente au implicat în mare parte studii observaționale în care ecologizarea urbană a avut deja loc și „oamenii de știință vin după ce s-a întâmplat”, a declarat autorul principal al studiului, Dr. Luis Mata de la Universitatea din Melbourne și cercetător științific principal la Cesar Australia.
Inițiativa de ecologizare a fost realizată pe un mic teren de 195 mp din Melbourne, pe un amplasament adiacent unui drum important.
„S-a desfășurat într-o zonă urbanizată foarte densă, complet înconjurată de străzi și clădiri relativ înalte și cu acces limitat la spațiul verde din jur”, a declarat Mata.
Chiar și așa, echipa a constatat „schimbări ecologice substanțiale”, a spus el. „Cred că am găsit un semnal foarte puternic, având în vedere dezavantajele sitului în sine”.
Cercetătorii au măsurat numărul de bază al insectelor în anul de dinaintea începerii ecologizării, când 12 specii de plante indigene au fost introduse în spațiu, iar ulterior au efectuat studii asupra insectelor în următorii trei ani.
Ei au identificat în total 94 de specii de insecte, dintre care 91 indigene în statul australian Victoria. Cercetătorii au estimat că, în ultimul an al studiului, existau de aproximativ 7,3 ori mai multe specii de insecte decât cele prezente inițial, chiar dacă au rămas doar nouă specii de plante.
Echipa a constatat, de asemenea, creșteri substanțiale ale numărului de specii de insecte prădătoare și parazitoide, care ajută la reglarea populațiilor de insecte dăunătoare.
„Acestea sunt două grupuri cheie care oferă un semnal ecologic foarte bun că rețeaua trofică și toate interacțiunile adecvate au loc în acel loc”, a spus Mata.
Cercetătorii au concluzionat că studiul a contribuit la „o bază de dovezi critice pentru a sprijini viitoarele proiecte de ecologizare și practica, politica și procesul decizional pentru protejarea naturii în mediile urbane”.
„Cred că începem să vedem unele rezultate bune de ecologizare care sunt surprinse în politici, cel puțin în principiu”, a spus Mata. „Furnizarea dovezilor că ecologizarea funcționează cu adevărat este esențială”.
El speră că studiul poate motiva grădinarii care sunt încurajați să planteze plante native. „Acest lucru ar putea contribui la furnizarea dovezilor că… indiferent cât de mică este intervenția, veți obține un rezultat ecologic pozitiv bun”.
„Chiar trebuie să facem o treabă mai bună pentru a valorifica spațiile verzi mici și izolate”, a declarat profesorul Dieter Hochuli de la Universitatea din Sydney, care nu a fost implicat în studiu. „Dimensiunea zonei studiate este ceea ce mulți ar susține în mod obișnuit că nu servește cu adevărat ca habitat mare pentru lucruri și nu contribuie prea mult la biodiversitate și la gestionarea acesteia. Datele din această lucrare arată contrariul.
„Este, de asemenea, un puternic memento al importanței [de a lua în considerare] calitatea habitatului, nu doar cantitatea acestuia. Adesea, adoptăm abordări simpliste încadrate în plantarea mai multor copaci sau în crearea mai multor spații verzi, fără să luăm în considerare cât de bine oferă acestea speciilor care le-ar putea folosi. Nu este vorba de „orice spațiu verde este suficient”.
Alte cercetări efectuate în spațiile verzi urbane au stabilit o legătură între siturile cu plante cu flori și o biodiversitate mai mare a insectelor, în comparație cu siturile cu plante fără flori.
„Înverzirea la scară mică poate fi extrem de benefică pentru comunitățile de nevertebrate, care, în timp, pot susține taxoni de ordin superior, cum ar fi păsările”, a declarat Dr. Caragh Threlfall de la Universitatea Macquarie, care nu a fost implicată în studiu.
Creșterea accesului la spații verzi și albastre și asigurarea unei planificări urbane care să includă biodiversitatea au fost convenite ca fiind unul dintre obiectivele summitului Cop15 de anul trecut.
Cercetarea a fost publicată în revista Ecological Solutions and Evidence.
